Alimentatia si intretinerea puilor orfani de caine / pisica din prima zi pana la intarcare


         Se intampla uneori ca inceputul unei noi vieti sa insemne sfarsitul alteia. Dar, termenul de pui orfan nu ii defineste numai pe cei care si-au pierdut mama, ci si pe acei pui care sunt privati de ingrijire si alimentatie din partea mamei( ex.  puii supranumerari ) sau care, desi au parte de atentie si ingrijire, nu primesc suficient lapte matern. Cei mai multi pui orfani se intalnesc in cazul cainilor si foarte rar in cazul pisicilor.

pui orfani caine pisica
         Doua sunt prioritatile urmarite in cazul cresterii puilor orfani intre 0 si 8 saptamani: asigurarea unui microclimat comfortabil si a unei alimentatii adecvate. Personal, cred ca este necesara adaugarea inca a unei prioritati, respectiv asigurarea unei educatii adecvate a puiului orfan. Rolul mamei nu este doar acela de a-i hrani si de a le asigura protectie puilor nou nascuti, ci si cel de a-i educa si de a le asigura o dezvoltare cognitiva si senzoriala optima.

          Intrucat puii au o rata de crestere foarte rapida, hrana administrata in aceasta perioada trebuie sa fie bogata in constituentii alimentari de baza ( proteine, glucide si lipide ), compozitia  sa fie cat mai apropiata de cea a laptelui matern si sa fie suficienta din punct de vedere cantitativ.
          Analiza comparativa a laptelui de catea / pisica cu laptele de vaca si capra  ( tab.1 ) releva diferente notabile ale constituentilor atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.
Compozitia laptelui la unele specii de animale
( dupa Baines, 1981 )
Component ( % )
Catea
Vaca
Capra
Pisica
Apa
77,20
87,6
87,00
81,50
Substanta uscata
22,80
12,40
13,00
18,50
Proteina
8,10
3,30
3,30
8,10
Lipide
9,80
3,80
4,50
5,10
Cenusa
4,90
5,30
6,20
3,50
Lactoza
3,50
4,70
4,00
6,90
Calciu
0,28
0,12
0,13
0,04
Fosfor
0,22
0,10
0,11
0,07
Energie (kcal/100g )
135,00
66,00
70,00
106,00
          Dupa cum se poate observa, laptele de vaca, luat ca atare, este total neadecvat alimentatiei puilor de caine sau pisica in primele saptamani de viata. Concentratia de proteine, lipide si calciu este mult mai mica in laptele de vaca comparativ cu laptele de catea / pisica, energia calorica are o valoare de doua ori mai mica, iar nivelul lactozei este mult mai mare decat nivelul tolerat de pui.
          Din acest motiv alimentatia adecvata a puilor orfani se poate realiza fie utilizand substituenti de lapte, care au la baza laptele de vaca modificat pentru a corespunde calitativ laptelui de catea / pisica si care sunt comercializati de magazinele de tip pet- shop,  fie preparand casnic acesti substituenti dupa diferite retete. Cateva din cele mai cunoscute marci care au in oferta substituenti de lapte pentru catei sau pisici vor fi prezentate intr-un articol conex la sectiunea “ Ce cumparam “
          In lipsa unui produs standardizat, sau cand cantitatile necesare alimentatiei puilor sunt mari ( ex. in cazul cateilor din rasele de talie mare ), determinand un pret de cost ridicat, se pot prepara inlocuitori avand la baza laptele de vaca gras, nenormalizat, achizitionat direct de la producator, sau mai nou de la automatele de lapte existente in supermarketuri.
          Iata cateva retete simple dupa care se pot prepara inlocuitorii de lapte matern destinati alimentatiei puilor:
Reteta 1:
·        1 litru lapte de vaca nenormalizat fiert si racit
·        150 ml apa fiarta si racita
·        8 linguri de zahar sau miere
·        4 oua crude ( intregi )
·        5 – 10 picaturi suc de lamaie proaspat stors 
Reteta 2:
·        800 ml lapte de vaca integral fiert si racit
·        200 ml smantana min. 12 %
·        1 ou crud intreg
Reteta 3:
·        0,5 litri lapte de vaca integral fiert si racit
·        1 ou crud intreg
·        1 lingura de miere
·        5 picaturi suc de lamaie proaspat stors
          Componentele se amesteca si se omogenizeaza, dupa care substituentul se administreaza puilor incalzit la 38 -38,5° C. Cantitatile preparate trebuie sa fie consumate in maxim 12 ore de la mixare, intrucat se altereaza foarte repede.
Frecventa alimentarii puilor respecta urmatoarea schema:
·        6 mese / zi in saptamana 1, cu 15 – 40 ml la o masa ( in functie de talia puiului )
·        5 mese / zi in saptamana 2, cu 30 – 70 ml la o masa
·        4 mese / zi incepand cu saptamana 3, cu 60 – 120 ml la o masa
          Aceasta schema este pur orientativa, intrucat frecventa alaptarii puilor si cantitatile administrate la o masa vor depinde de dezvoltarea individuala a puiului alaptat. Ca regula generala: daca intre mese puiul este linistit, doarme profund, sporul zilnic in greutate este constant, iar scaunele sunt constante si de consistenta normala, cantitatea de substituent si frecventa alaptarii este corecta. Daca  dupa alaptare puiul este in continuare agitat cautand biberonul, iar sporul zilnic in greutate este redus sau chiar inexistent, atat cantitatea administrata  cat si frecventa trebuiesc marite.
          Administrarea hranei se va face cu biberonul sau cu seringa, incet si cu multa rabdare. Din momentul in care puii incep sa paraseasca cuibul pentru a explora imprejurimile, substituentul de lapte poate fi administrat pentru consum in vase plate.
           Incepand cu varsta de 4 saptamani, alimentatia puilor va trebui sa fie imbogatita cu alimente noi. Acestea vor trebui sa fie usor digerabile si administrate initial in cantitati reduse. Se poate opta pentru administrarea de hrana uscata granulata ( de ex. Royal Canin starter, Hill’s puppy, Advance puppy, Acana puppy, etc ) sau se poate opta pentru hrana preparata in casa. In acest al doilea caz se recomanda administrarea unor cantitati reduse de gris cu lapte, orez cu lapte. Pentru a-I invata cu alimentele noi, puii vor fi bagati cu botul in bolul cu mancare sau vom lua pe deget o cantitate redusa de aliment nou pe care o vom introduce delicat in gura puiului pentru ca acesta sa se poata obisnui cu gustul. Dupa 2 – 3 zile in gris se va adauga galbenus de ou ras, 2-3 ficatei de pasare fierti si paserati, morcovi rasi, branza de vaca proaspata.   Din saptamana a 5 – a,  in alimentatia puilor se va introduce carnea de pasare sau de vita, fiarta si tocata marunt, in amestec cu morcovi fierti si rasi, orez, arpacas, astfel ca la sfarsitul saptamanii a 6 – a puii sa fie obisnuiti cu o alimentatie cat mai variata. Personal cred ca un mix intre alimentatia uscata granulata si alimentatia preparata in casa este mai benefica dezvoltarii normale a puilor decat alegerea stricta a uneia dintre optiuni.
         Asigurarea microclimatului optim este extrem de importanta intrucat puii noi nascuti nu au capacitatea de termoreglare complet dezvoltata, astfel ca temperatura lor corporala este dependenta de temperatura mediului ambiant. In prima saptamana de viata puii nou nascuti au nevoie de o temperatura a mediului de minim 32° C. Aceasta valoare a temperaturii ambiante scade cu aproximativ 2° C la sfarsitul fiecarei saptamani. In aceasta perioada puii dorm mai tot timpul cu exceptia momentelor cand sunt alimentati.
In conditii normale, dupa alaptare puii sunt stimulati de mama pentru aparitia si manifestarea reflexelor de mictiune si defecatie, prin lingerea abdomenului sau a regiunii ano-rectale. In cazul puilor orfani, stimularea va fi realizata de cel care-i ingrijeste, prin mangaieri usoare in regiunea abdominala cu degetele umezite sau acoperite cu crema. Acest mod de stimulare trebuie continuat pana la varsta de 3 saptamani, cand cele doua reflexe sunt fixate, iar puii vor urina si vor defeca pe toata suprefata pe care o au la dispozitie. Incepand cu varsta de 8 saptamani se poate incerca educarea puilor sa-si faca nevoile intr-un loc stabilit in prealabil.
Dupa ce puii orfani vor fi intarcati ( in jurul varstei de 8 saptamani ), hranirea si intretinerea lor este identica cu cea a puilor crescuti de catea / pisica.
                                   
Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *