Asigurarea calitatii mediului acvatic pentru testoasele de Florida

Intretinerea testoasei cu tample rosii inseamna mai mult decat un acvariu umplut cu apa si o caramida amplasata intr-un capat al acestuia, cu rol de spatiu terestru. Fara incalzirea habitatului, iluminarea acestuia, filtrarea apei si controlul temperaturii, interactiunea om – animal de companie devine  consumatoare de timp si bani, fara a oferi in schimb placerea de a avea un animal sanatos, cu un comportament apropiat de natural si care sa confere detinatorului momente de relaxare si incantare.

Testoasele de Florida sunt reptile amfibiene care se adapteaza usor conditiilor de mediu, nefiind foarte pretentioase si relativ rezistente ( mai putin puii si tineretulul sub 1 an )  la variatiile principalilor parametrii climatici. Cea mai buna dovada a acestei rezistente este oferita de inregistrarea prezentei testoasei in areale naturale situate la distante cosiderabile de zona de origine ( alt continent ), pe care au ajuns sa le populeze in urma eliberarii unor exemplare de catre detinatorii plictisiti de ele si, care au reusit sa se adapteze conditiilor climatice existente.

Cu toate acestea microclimatul habitatului artificial destinat gazduirii “ indoor “  a acestor animale de companie trebuie sa indeplineasca cateva criterii minime legate de valoarea temperaturilor in cele doua medii ( acvatic si terestru ), asigurarea calitatii apei, iluminare, etc.

Elementele care concura la asigurarea unei calitati optime ale apei din mediul acvatic al testoasei si a caror monitorizare se impune include : temperatura, pH – ul apei, prezenta amoniacului, a nitritilor si nitratilor, respectiv al clorului.

Valoarea pH – ului  apei cuprins intre 6 si 8 ( usor alcalin ) este optim pentru pentru mediul acvatic al testoasei de Florida. Din fericire apa potabila  are un pH cuprins intre 7 si 8,5, astfel ca este potrivita pentru a fi utilizata ca mediu acvatic. In unele cazuri, mai ales daca este suspectata o infectie a carapacei, este recomandata  folosirea, un timp limitat, a unei ape usor acide cu un pH =  6,5 – 6,2. Sub aceasta valoare a pH, apa devine potential periculoasa animalului, prin afectarea integritatii carapacei.

Amoniacul este un gaz incolor, usor solubil in apa, cu actiune iritanta asupra ochilor, cailor respiratorii si digestive ale animalului. Prezenta lui in apa acvariului este rezultatul denaturarii resturilor alimentare neconsumate de testoasa si al descompunerii  ureei prezenta in produsii de excretie ai animalului.

Potentialul toxic al acestui compus precum si al mirosului neplacut emanat de apa din acvariu bogata in amoniac, impune monitorizarea permanenta a prezentei acestui compus in mediul acvatic al testoaselor de Florida. Magazinele specializate au in oferta kituri pentru determinarea concentratiei de amoniac in apa acvariului. Iata cateva exemple: Tetra test NH3 / NH4+;  Sera NH4 / NH3 Test.

Reducerea nivelului de amoniac prezent in apa acvariului poate fi realizata pe mai multe cai:

  • utilizarea unui filtru biologic puternic, capabil sa recircule de 2 – 3 ori / ora volumul de apa al acvaterariului;
  • hranirea testoasei sa fie efectuata intr-un bazin aditional;
  • schimbarea periodica,  partiala sau totala,  a apei din acvaterariu.

Prezenta nitritilor si a nitratilor in apa acvaterariului este datorata descompunerii amoniacului, de catre bacteriile care colonizeaza filtrul biologic, initial in nitriti care, ulterior sunt transformati in nitrati ( compusi cu toxicitate mai redusa ). Monitorizarea valorilor acestor compusi ofera o imagine de ansamblu asupra eficacitatii filtrului biologic folosit.

Clorul este folosit in procesul de purificare a apei potabile. Astfel se explica prezenta lui in apa din acvaterariu. Un continut crescut de clor in mediul acvatic, conduce la eliminarea populatiilor de bacterii “ benefice ”, care colonizeaza filtrul biologic,  are un efect iritant asupra ochilor, a aparatului respirator si a tegumentului testoasei gazduite. Mentinerea apei potabile in vase deschise, timp de 24 H,  inainte de a fi folosita in acvaterariu, permite evaporarea clorului si implicit disparitia efectelor nedorite determinate de acesta.

Utilizarea unui filtru de apa este esentiala in mentinerea parametrilor chimici ai mediului acvatic in limite acceptabile pentru testoasa cu tample rosii, mai ales daca se ia in calcul cantitatea relativ mare de produsi de excretie eliminati de reptila in mediul acvatic in decursul a 24 de ore. Trecerea apei prin filtru permite eliminarea materiilor organice ( dejectii, fragmente alimentare alterate, etc ) si anorganice aflate in suspensie, contribuie la neutralizarea amoniacului ( prin intermediul coloniilor bacteriene, care il populeaza ). Totodata contribuie la oxigenarea apei din bazin, la mentinerea transparentei acesteia si la eliminarea mirosurilor nedorite.

Alegerea filtrului urmareste ca acesta sa fie capabil sa recircule de cel putin 2 – 3 ori / ora apa din bazinul testoasei. Ori de cate ori  se observa o reducere a activitatii sale, filtrul trebuie curatat temeinic pentru indepartarea impuritatilor colectate.

Chiar si in conditiile utilizarii unui sistem optim de filtrare a apei, se recomanda schimbarea saptamanala a 20 – 30 % din volumul total si, lunar. schimbarea intregului volum de apa al acvaterariului.

Oxigenarea apei reprezinta, alaturi de filtrare, o modalitate esentiala de mentinere a calitatii fizice si chimice a apei din mediul acvatic al acvaterariului. O apa bine aerata reduce considerabil nivelul de amoniac dizolvat, impiedica dezvoltarea exagerata a algelor si a populatiilor bacteriene anaerobe, potential patogene.

Dupa cum se poate observa, asigurarea apei la un nivel optim din punct de vedere al  parametrilor fizici si chimici, impune dotarea acvaterariului cu o serie de accesorii cum ar fi filtrul biologic, pompa de aer, un incalzitor si  un termometru submersibil sau plutitor.

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *