Category Archives: Rozatoare

Evolutia Si Intretinerea Puilor Degu

Dupa o perioada de gestatie relativ lunga ( 90 – 93 zile ), femela Degu da nastere la un numar de 1 – 6 pui. Acestea se nasc complet dezvoltati, acoperiti integral cu blana, ochii deschisi, dentitie completa, simtul auzul si tactil complet dezvoltat. La numai 3 – 4 ore de la nastere, puii sunt capabili sa se deplaseza singuri, sau sa-si ridice corpul pe verticala, sprijiniti pe membrele posterioare. Capacitatea de termoreglare se dezvolta rapid, astfel incat puii pot sa-si mentina temperatura corpului constanta, incepand cu ziua a 5 a de viata.

La cateva ore de la nastere, nou nascutii incep sa suga laptele matern. Primele alaptari sunt foarte importante pentru dezvoltarea ulterioara a puilor, intrucat prin intermediul compozitiei laptelui matern ( numit si colostru ) din aceasta perioada, nou nascutii primesc anticorpii materni, care le vor asigura atat protectia imediata impotriva imbolnavirilor, cat si dezvoltarea ulterioara a sistemului imunitar. Exemplarele private de consumul de colostru, in primele 24 – 48 ore de viata, sunt debili si de cele mai multe ori nu supravietuiesc in salbaticie.
Perioada de alaptare a puilor de Degu este cuprinsa intre 35 – 40 zile. Pentru a se dezvolta corespunzator, puii de Degu au nevoie de lapte matern o perioada de cel putin 4 saptamani. In conditii de captivitate, femela Degu va alapta intre 4 si 6 saptamani, varsta dupa care puii vor fi intarcati.

degu pui

Inca din primele zile de viata, puii sunt surprinsi rontaind substratul, cel mai probabil ca exercitiu de masticatie. La 3 zile de la nastere pot fi observati rontaind crotinele parintilor. In acest mod, ei isi populeaza segmentele tubului digestive cu microflora bacteriana  care, in stadiile ulterioare va participa la digestia alimentelor solide ingerate. Din aproximativ a 6 – a  zi de viata, puii de Degu incep sa consume din hrana de baza a parintilor, dar procesele de digestive corespunzatoare acestor alimente, devin complet functionale incepand cu  ziua a 15 – a. In consecinta, cantitatile de furaje administrate in aceasta perioada vor creste treptat, astfel incat sa acopere necesarul atat al parintilor cat sic el in continua crestere al  puilor.
 
Nou nascutii cantaresc la nastere, intre 8 si 17g. Trebuie mentionat ca nou nascutii masculi au, in medie, o greutate la nastere mai mare decat cea a femelelor nou nascute, iar sporul zilnic este de asemenea mai mare. Sporul zilnic in greutate este de 1 – 3 g / zi, in primele 2 saptamani, respectiv intre 5 – 15 g / zi in saptamanile 2 – 6 de viata. Cel mai important spor in este inregistrat in perioada cuprinsa intre saptamanile 4 – 8.
Din momentul nasterii si pana la intarcare, puii veveritelor Degu sunt crescuti de ambii parinti, masculul fiind implicat in mod activ in cresterea, ingrijirea si protectia puilor. Imediat dupa fatare se recomanda indepartarea masculului pentru o perioada de aproximativ o saptamana. Aceasta actiune este dictata de faptul ca, imediat dupa nastere, femela Degu intra in calduri, iar prezenta masculului ar putea determina o noua monta nedorita. La sfarsitul acestei perioade, el poate fi readus in cusca comuna fara nici un pericol pentru pui sau femela.
Primele 3 saptamani de viata sunt critice in dezvoltarea somatica  si emotionala a puilor Degu. Din acest motiv, interventiile  din exterior, potential stresante, vor fi limitate la maxim. Puii nu vor fi miscati din cuib, nu vor fi tinuti in palma, mangaiati, sau indepartati de mama. Dupa aproximativ 3 saptamani, interactiunea dintre pui si detinator este chiar binevenita, dar pentru perioade scurte si numai in prezenta mamei. Orice semn de agitatie din partea mamei sau a puilor, va determina intreruperea interactiunii.
Chiar daca sunt capabili sa se deplaseza singuri inca din primele ore de viata, puii Degu vor incepe sa paraseasca  cuibul si sa exploreze mediul inconjurator, incepand cu ziua 4 – 5. Curand, intreg spatial disponibil va devein teren de joaca si explorare, dar la cel mai mic semn de pericol se vor refugia cu rapiditate in cuib.
La 6 saptamani de viata puii vor fi intarcati si separate pe sexe, urmand sa traiasca in aceste grupuri pana la atingerea maturitatii sexuale depline.
Share Button

Intretinerea Veveritelor Degu – II


4011905612522In habitatul natural, Degu se adaposteste in vizuini subterane calde si intunecoase. In consecinta, in cusca trebuie sa existe unul sau mai multe astfel de locuri in care animalul sa se poata ascunde sau dormi. Casutele din lemn destinate rozatoarelor, existente in comert, sunt potrivite acestui scop, cu un singur amendament: durata de viata limitata, datorita obiceiului veveritei de a roade tot ce poate fi ros. Ca o alternativa viabila, mai pot fi folosite ghivece de flori ciobite, cutii de carton, etc. Ca substrat pentru construirea cuibului vor fi introduse in cusca bucati din prosoape de hartie, hartie igienica neparfumata sau fasii subtiri de material textil.

6069
Vasele pentru hrana, adapatorile si ieslea pentru furajele fibroase ( fan ) sunt accesorii indispensabile in cusca veveritei Degu. Este de preferat ca fiecare exemplar gazduit sa aiba vase de hrana si adapatori individuale, intrucat Degu este foarte posesiv in ceea ce priveste sursele de hrana si apa. Acestea trebuie sa fie din metal, sticla sau ceramica, pentru a nu fi roase, sa fie suficient de grele pentru a nu putea fi transportate in cuib si usor de igienizat. Sunt recomandate adapatorile cu picurator metalic, care pot fi amplasate pe exterior si numai picuratorul in interior.
imagesVeveritele Degu adora sa faca bai de nisip atat cu scopul de a-si curata si degresa blana cat si ca o componenta esentiala a comportamentului de socializare. Acest aspect implica amplasarea in cuscacu regularitate ( de cel putin 2 ori pe saptamana ), a unei bai de nisip. Nisipul folosit este similar celui utilizat pentru baia chinchillelor. Este interzisa folosirea nisipului obisnuit ( de rau, utilizat in constructii ) intrucat acesta contine elemente taioase, care pot rani animalul. Baia de nisip poate sta si in permanenta in cusca, dar in acest caz este posibil ca animalul sa-si ingroape fragmente de hrana in nisip sau sa foloseasca baia pe post de litiera. In aceasta situatie nisipul din baie trebuie schimbat mult mai des.
Jucariile reprezinta o componenta importanta a habitatului artificial al veveritelor Degu.  Jucaria preferata a animalelor o constituie roata de alergare. La achizitionarea ei trebuie avute in vedere cateva aspect importante: 

4047974610039

  •          Diametrul rotii trebuie sa fie minim 18 cm
  •          Roata trebuie sa fie in intregime metalica
  •       Banda de alergare este de preferat sa fie plina  si nu din bare individuale, care pot duce la aparitia problemelor plantare sau chiar la producerea de fracturi ale membrelor.
  •          Sunt de preferat rotile de alergare, care nu au ax central.
In cusca nu trebuie sa lipseasca obiectele destinate rosului: crengute de pomi fructiferi, blocuri minerale, etc.  Oricum Degu  va roade orice este amplasat in interiorul custii, astfel ca  obiectele care nu sunt confectionate din metal sau sticla, vor avea o durata de viata limitata.
Este recomandat sa fie introduse in cusca si obiecte pe care Degu sa se poata catara cu usurinta: scarite, crengi,etc.
Frecventa cu care se va schimba asternutul in cusca veveritelor Degu, depinde de suprafata acesteia si de numarul de exemplare gazduite. Pentru o cusca de dimensiuni minime 100 x 60 x 60, care adaposteste doua exemplare adulte, frecventa va fi de 1 schimb / saptamana.
Temperature optima de intretinere a animalului este de 18 – 22° C si o umiditate a aerului de 40 – 60 %. Datorita faptului ca nu are glande sudoripare, excesul de caldura din organism nu poate fi eliminat decat la nivelul pavilioanelor urechii. Acest aspect al fiziologiei Degu, explica de ce animalul este extrem de sensibil la temperaturi inalte si face usor hipertermie. Din acest motiv trebuie evitata expunerea custii direct in lumina soarelui.
Pentru a le asigura un tonus optim, veveritele Degu trebuie sa se bucure si de momente de libertate in afara custii, cand vor putea alerga, catara si sari in voie. Aceste activitati efectuate in libertate vor permite animalelor utilizarea unor grupe de muschi, care in conditii de captivitate continua, se pot atrofia. Totodata animalul este stimulat si mental, permitandu –i sa exploreze un areal mai mare. Daca este lasat liber in casa cu regularitate, Degu se va obisnui sa se retraga singur in cusca, fara o interventie directa a detinatorului. Evident se vor lua toate precautiile necesare, avand in vedere tendinta veveritei Degu de a roade tot.
Share Button

Intretinerea Veveritelor Degu – I

Degu este un animal rozator, hiperactiv, curios, inteligent si foarte jucaus. In captivitate se afla in permanenta miscare si explorare a custi. Alearga, se catara pe bare sau pe obiectele aflate in interior, sare pe distante relativ mari, cauta in permanenta modalitati de a iesi din cusca. Un alt aspect esential al comportamentului in captivitate este faptul ca Degu se poate strecura usor prin spatii inguste si roade tot cea ce poate fi ros.
Comportamentul in captivitate al veveritei Degu impune anumite caracteristici spatiului in care urmeaza sa fie gazduita.  Astfel, cusca trebuie sa aiba dimensiuni mari, comparativ cu altele folosite in mod curent pentru alte rozatoare de aceeasi talie crescute ca animale de companie. In stabilirea dimensiunilor optime trebuie luate in calcul mai multe aspect si anume: 
  •            Dimensiunea minima a custii, destinate pentru gazduirea a doua veverite Degu, este de 100 x 60 x 60 cm. Aceste  dimensiuni minime sunt calculate pentru cazul in care cele doua veverite sunt lasate libere din cusca cel putin odata pe zi. 
  •          Spatiul alocat amplasarii custii. Se impune o precizare si anume: Degu se simte foarte bine in custi a caror inaltime este mai mare decat lungimea si care pot si etajate. Astfel pe o suprafata de numai 100 x 60 cm se poate construi un spatiu de 2 sau chiar 3 ori mai mare decat suprafata minima necesara. De asemenea, avand in vedere ca animalul este hiperactiv si doarme foarte putin, nu este indicata amplasarea custii in apropierea dormitoarelor sau a altor spatii de odihna.
Materialele folosite la confectionarea custii nu pot fi decat metalul  si / sau sticla. Cele destinate altor specii de rozatoare, cu partea inferioara confectionata din material plastic dur si care se gasesc in mod curent in comert, sunt improprii gazduirii veveritelor Degu. Motivul il constituie comportamentul de rozator al Degu: tot ce se poate roade va fi ros, iar plasticul dur al partii inferioare nu face exceptie. 
Distanta intre barele custii nu trebuie sa fie mai mare de 2 cm, chiar mai mica in cazul in care sunt gazduiti si pui. Daca pe fundul custii este amplasat un  gratar metallic, este absolut necesar ca acesta sa fie acoperit in intregime cu un substrat care sa impiedice ranirea animalului. Elementele de inchidere ale custii trebuiesc verificate in permanenta. Fiind foarte inteligenta, Degu va invata rapid cum sa evadeze si din cele mai securizate custi.
Cusca reprezinta spatiul in care Degu isi va petrece cea mai mare parte a timpului. Daca vrem sa ne bucuram de compania unui animal fericit si de tot ce poate acesta sa ne ofere, trebuie sa incercam sa-i oferim maximul de spatiu pe care il avem disponibil. In continuare sunt prezentate cateva exemple de custi. O adevarata piatra de  incercare ar fi confectionarea custii chiar de detinator, dar cati suntem dispusi sa facem acest efort ? 
DeguCageNewWheelcontents_chinchillase7

 

IMG_1008 tall degu cage imagesb imagesc

Cel mai potrivit asternut, care poate fi folosit in cusca veveritelor Degu, il constituie rumegusul uscat de pin. Acesta este ieftin, igienic,absoarbe bine umiditatea  si mirosurile, are proprietati antibacteriene si este lipsit de  toxicitate pentru animal. Sigurul caz in care nu este recomamdata folosirea acestui substrat este in cazul animalelor cu probleme  respiratorii, care se pot acutiza sub influenta prafului din rumegus. Este interzisa folosirea rumegusului din stejar, intrucat acesta este toxic pentru Degu. Nu este indicata  utilizarea peletelor de lemn, folosite de regula pentru litiera pisicilor. Suprafata rugoasa a acestora va determina  raniri ale membrelor ( pododermatite ). Totodata acesti peleti pot provoca rupturi ale peretilor stomacali sau intestinali, in cazul ingestiei, datorita proprietatii acestora de a-si mari volumul prin absortia de apa. Exemple de substrate potrivite pentru cusca veveritelor Degu, care se gasesc in magazinele pet – shop sunt prezentate in continuare.

index imagesd imagese
Share Button

Alimentatia Veveritelor Degu II


          Ratia zilnica a veveritelor Degu trebuie suplimentata obligatoriu cu fan de calitate superioara, care sa acopere necesarul de fibre al animalului. Fanul trebuie sa fie bine uscat, lipsit de praf si fara portiuni mucegaite, cu miros placut de plante uscate. Cantitatea administrata trebuie sa asigure consumul la discretie al acestuia de catre animal. Este recomandabil ca alimentul sa fie amplasat intr-o iesle si nu direct pe podeaua custii, pentru a evita murdarirea fanului precum si risipirea lui. Iata cateva din cele mai populare sortimente de fan ambalat care se gasesc in magazinele pet shop.
 1a 1b 1c
            Alaturi de hrana de baza si fan, ratia veveritelor Degu trebuie sa includa si cantitati limitate de vegetale proaspete. Rolul acestora in alimentatie este de a furniza animalelor aminoacizii si acizii grasi esentiali ( care nu pot fi sintetizati in organism ), al caror aport nu poate fi realizat prin intermediul hranei de baza sau a fanului. Furajele verzi vor fi introduse in ratia Degu de doua ori pe saptamana in cantitati limitate. Datorita continutului ridicat in zaharuri, consumul de fructe va fi limitat la cel mult o data pe luna.
            Recompensele care se pot oferi veveritelor constau in seminete de floarea soarelui sau de dovleac nesarate, nuci, alune de padure. Datorita continutului ridicat in proteine si grasimi vegetale al acestor alimente, nu se vor oferi mai mult de 4 – 8 seminte / pe saptamana. Semintele de dovleac sau de floarea soarelui pot fi oferite  ca recompensa in numar de una doua seminte / animal de 3 – 4 ori pe saptamana. In cazul nucilor se recomanda ca acestea sa fie oferite in coaja, pentru a favoriza rontaitul, dar nu mai mult de o nuca / luna. Consumul unor cantitati mai mari de alune sau nuci pot determina aparitia afectiunilor hepatice sau renale.
            Ratia zilnica poate fi variata prin introducerea in alimentatie de biscuiti cu un continut bogat in fibre si fara adausuri de zahar, orez expandat ( fara aditivi alimentari ), ierburi uscate (  rucola, galbenele, patrunjel, petale de trandafir uscate ) sau legume deshidratate ( pentru suplimentarea ratiei cu vit. C ).
            Orice aliment care contine cofeina este toxic pentru Degu. De asemenea consumul de alimente care contin conservanti sau coloranti alimentari determina, in timp, aparitia de afectiuni renale sau hepatice. Fulgii de cereale din alimentatia omului sunt toxici pentru veverita Degu, datorita continutului de zahar brut al acestora.
            In ceea ce priveste cantitatea zilnica ce trebuie administrata veveritelor Degu = ratia alimentara = ea va fi stabilita de fiecare detinator pornind, in general de la valoarea orientativa indicata pe ambalajul hranei de baza folosite. Aceasta valoare trebuie ajustata in sensul suplimentarii  sau a reducerii  ei in functie de varsta animalului, starea de intretinere, starea fiziologica = animal tanar, femela gestanta sau in lactatie, mascul in perioada de reproductie, etc. Astfel in cazul animalelor tinere, sau a femelelor gestante sau in lactatie ratia alimentara va trebui crescuta pentru a acoperi necesarul suplimentar de energie si substante plastice. Ratia alimentara a masculilor in perioada de reproductie va trebui suplimentata cu un aport proteic crescut.  Ca regula generala, cantitatea administrata nu trebuie sa fie nici prea putina ( caz in care animalul nu isi va acoperi nevoile nutritionale si va slabi, va deveni apatic ) nici prea multa ( animalul va deveni obez ). Daca veverita Degu are o blana lucioasa sanatoasa, scaunul are consistenta normala, animalul este vioi si activ, inseamna ca ratia alimentara este corect stabilita
.
            Ratia zilnica poate fi oferita animalului intr-un singur tain sau va fi impartita intre doua administrari. Indiferent de modalitatea de alimentare aleasa, ratia trebuie administrata in acelasi moment al zilei astfel incat Degu sa-si poata dezvolta o rutina a alimentatiei. Nu trebuie uitat ca, pentru oricare animal de companie, momentul hraniri este cel mai important eveniment al zilei.
            Chiar daca este originar dintr-o zona semiarida a Anzilor, iar fiziologia ii permite sa supravietuiesca mai multe zile fara apa, in captivitate Degu trebuie sa primeasca apa proaspata zilnic si la discretie. Consumul lunar normal de apa al unei veverite Degu este de aproximativ 1000ml.  Consumul exagerat de apa ( polidipsie ) insotit de eliminarea unor cantitati crescute de urina ( poliurie ) pot fi simptomele care ne arata ca veverita s-a imbolnavit de diabet zaharat.

Concret ratia alimentara zilnica a unei veverite Degu va avea urmatoarea componenta:

  • ·         Amestec de baza: cca. 50g administrat odata sau de doua ori pe zi
  • ·         Fan: la discretie. Ieslea nu trebuie sa fie goala niciodata
  • ·         Vegetale proaspete:  brocoli, conopida, varza, castraveti, trifoi ( nu proaspat recoltat ci dupa cateva ore de la recoltare ) etc, in cantitati limitate.
  • ·         Seminte de dovleac sau floarea soarelui 2 – 4 seminte / odata la 2 zile
  • ·         Alte suplimente  ( biscuiti, orez expandat, grau expandat, etc ) in cantitati moderate  odata maxim de doua ori pe saptamana.
  • ·         Apa la discretie
Share Button

Alimentatia Veveritelor Degu I

            Fiind un rozator strict ierbivor, Degu are un regim alimentar adaptat particularitatilor sale metabolice. Nu orice produs alimentar destinat nutritiei rozatoarelor, comercializat in pet shop-uri, este potrivit acestui animal.
Cerintele sale alimentare sunt legate de tipul de vegetatie si cantitatea acesteia existenta in arealul lor natural. In salbaticie nutritia veveritelor degu include : radacini, tuberculi, iarba ( in cea mai mare parte a timpului uscata ), scoarta de copac si uneori seminte din culturile agricole.Aceste alimente asigura veveritelor o alimentatie bogata in fibre dar saraca in proteine, grasimi si zaharuri.
.
Un element esential al fiziologiei nutritiei acestui animal, il reprezinta  intoleranta  acesteia la alimentele bogate in zaharuri. Din acest motiv, veverita Degu face cu usurinta diabet zaharat in cazul unei diete bogate in acest constituent alimentar. De asemenea, o nutritie bogata in alimente cu continut ridicat in proteine si / sau grasimi duce la obezitate si la aparitia unor probleme grave de sanatate.
Este evident ca, in cazul veveritelor Degu crescute in captivitate, asigurarea unei varietati alimentare comparabila cu cea existenta in habitatul natural este dificila. De aceea pentru  alimentatia acestora  se va opta pentru utilizarea unui furaj comercializat in magazinele   pet shop. Produsul ales ca hrana de baza in alimentatia Degu trebuie sa respecte anumite criterii si anume:
  • Principalii constituenti alimemtari vor fi in cantitati( exprimate in procente ) de:    proteine ≤ 15%, max. 17 % , grasimi / uleiuri vegetale ≤ 4 % max. 6 %, glucide < 5 % ( valoare maxima ) si continut in fibre ≥ 15 %  min. 9 %. Orice produs, ai carui constituenti alimentari principali nu se incadreaza in aceste valori nu este potrivit nutritiei Degu.
  • Hrana de baza  nu trebuie sa contina melasa, miere, glucoza sau fructoza.
  • Raport Ca : P = 2 : 1 ( identic cu raportul calciu : fosfor necesar multor animale ). Acesta proportie asigura o absortie eficienta a calciului, la nivel intestinal, si o utilizare optima a acestuia in organism. Orice modificare a acestor valori in dauna calciului sau fosforului, determina dezechilibre traduse prin rahitism, osteomalacie,calcifieri in tesuturile moi, probleme dentare, etc.
  • Hrana de baza nu trebuie sa contina cantitati mari de fructe deshidratate si / sau seminte bogate in uleiuri vegetale.Daca degu este bolnava de diabet, aceste componente trabuie sa lipseasca in totalitate. 
  • Este de dorit ca hrana de baza sa fie suplimentata cu vitamine si minerale in cantitatile cerute de fiziologia animalului. 
  • Sortimentul  de furaj ales nu trebuie sa contina  substante coccidiostatice ( ex. nitroimidazol ), care sunt toxice pentru Degu. Din acest motiv, furajele destinate alimentatiei iepurilor  nu sunt potrivite nutritiei  veveritelor Degu.
  •  Constanta in aprovizionare. Veverita Degu nu are capacitatea de a se adapta rapid la un nou sortiment alimentar. Orice modificare brusca a dietei poate determina tulburari gastrointestinale de intensitate variabila. Din acest motiv trecerea de la un furaj la altul are nevoie de o perioada de acomodare de cel putin 7 zile.

In continuare sunt prezentate cateva din cele mai cunoscute furaje destinate nutritiei veveritelor Degu si care sunt comercializate de catre majoritatea magazinelor pet Shop din tara.

 

Denumire : Degu Nature
Producator : Versele Laga
Compozitie:  Proteine  14 % ;  lipide 3,5 % ; fibre 15% ; cenusa 6 % ;                               Calciu  0,80 % ; fosfor 0,55 % ; metionina 0,23 % ; lizina 0,62 % ;
Vitamina A 12.000 UI / kg ; Vitamina D3 1500 UI / kg ;
Vitamina E 40 mg /kg ; Vitamina C 85 mg / kg
            Degu Nature este un furaj complet adaptat cerintelor specifice  nutritiei veveritelor Degu. Amestecul de componente naturale de inalta calitate asigura toti nutrientii esentiali, vitaminele, mineralele si amino-acizii de care are nevoie Degu  pentru o viate sanatoasa si plina de vitalitate. Compozitia alimentului include extra fibre, iarba, derivate de origine vegetala, oligozaharide, musetel si extracte de musetel, care asigura animalului o digestie excelenta, o igiena dentara coresrunzatoare, o blana lucioasa si o stare de sanatate perfecta. Produsul nu contine peleti si zahar.
            Producatorul indica o ratie zilnica de aprox. 30 g. se recomanda administrarea zilnica de alimente proaspete, apa si fan la discretie.
            Mod de prezentare : pachete de 750 g (  aprox. 25 ratii )
            Pret de vanzare : 19 – 22 RON

CrispyPelletsChDegu

Denumire: Crispy Pellets Chinchillas & Degus
Producator : Versele Laga
Compozitie: Proteine 16 % ; Grasimi 3 % ; Fibre 20 % ; Cenusa 8 % ;      Calciu 1 % ; Fosfor 0,5 % ; Vit. A 10.000 UI / kg ; Vit.  D3 1200 UI / kg ;    Vit. E 80 mg / kg ; Vit C 100mg / kg,  E1 ( Fe ) 100 mg / kg ; E2 (I) 2 mg / kg 
E4 ( Cu ) 10 mg / kg ; E5 ( Mg ) 75 mg / kg ; E6 ( Zn ) 70 mg / kg ;
Este un produs cu un continut ridicat de fibre fara adaos de zahar, palatabil, a carui formula de prezentare  “all in one” previne alimentatia selectiva. Structura mai dura a peletilor, permite rontaitul si in acest mod contribuie la mentinerea lungimii dintilor. Compozitia lor asigura toti nutrientii esentiali nutritiei adecvate chinchilelor si veveritelor Degu .
Ratia zilnica recomandta de producator este de 50 g pentru chinchilla si 30 g pentru Degu, alaturi de cantitati moderate de furaje proaspete iar  fan  si apa proaspata la discretie. Modul de prezentare al produsului este in pachete  cu fereastra si viu colorate de 1 kg = 20 ratii pentru Chinchilla si aprox. 34 ratii pentru Degu.


Denumire: Chinchilla &Degu Pro
Producator: Versele Laga
Compozitie: Proteina bruta 16 %;  Grasimi 3 %;  Fibre 20 %; Cenusa 8 %; Calciu 1%; Fosfor 0,5 %Vit. A 10.000 UI / kg ; Vit. D3 2.000 UI / kg ; Vit. E 30 mg / kg ; Cu 8 mg / kg
            Produsul este o hrana profesionala destinata veveritelor Degu si Chinchilelor. Formula all – in – one previne dezvoltarea unui comportament alimentar selectiv. Produsul este lipsit de zahar,  bogat in fibre si ierburi, care asigura o digestie excelenta si o dentitie sanatoasa. Florastimul din compozitie, permite dezvoltarea unei flore intestinale. Extractul de yucca permite reducerea mirosului neplacut al materiilor fecale,iar uleiurile esentiale continute de produs confera o rezistenta crescuta organismului.
Mod de prezentare: ambalaje de 1 kg
Pret estimativ: 17 – 20 RON

 

Alte produse destinate alimentatiei de baza a veveritelor Degu:

z1 z2 z3 z4 

Share Button