Category Archives: Comportament animal

Simturile cainelui – partea a – II – a


psihicul cainelui
Auzul
            Desi este mai slab decat al pisicii, raportat la om auzul cainelui este de 4 – 6 ori mai performant, iar in ierarhia simturilor ocupa locul secund, precedat de miros. Rasele cu urechi drepte au o sensibilitate auditiva ( acuitate ) mai mare decat rasele cu urechi lasate, datorita unei capacitati mai mari de a-si orienta pavilionul urechii in directia sursei emitatoare.
            Sunetele percepute de caine au frecventele cuprinse intre 2.000 – 100.000 vibratii / sec. Disting 1 / 8 pana la 1 / 10 din tonuri si au un prag superior de perceptie a sunetului de pana la 10 kHz. Cainele percepe frecvente sonore superioare celor percepute de om, astfel ca este capabil sa localizeze surse emitatoare de sunete pe care omul nu le poate sesiza.
            Utilizarea auzului, alaturi de miros, in orientarea in spatiu a animalului are la baza capacitatea sistemului auditiv de a prelucra asezarea spatiala a stimulilor sonori precum si oscilatia lor in timp. Cainele poate distinge concomitent  doua surse sonore situate la o distanta minima de 50 cm una de alta, cu conditia sa se afle la o distanta de cel putin 5 m de cele doua surse.
            Acuitatea auditiva este mai mare la cateii tineri si scade progresiv odata cu inaintarea in varsta a animalului. De cele mai multe ori, la cainii seniori ( 7+ ) apare surditatea
Vazul
            Cea mai mare parte a capacitatii de comunicare a cainelui se bazeaza pe acuitatea vizuala, chiar daca acest simt este cotat ca fiind cel mai slab dezvoltat, comparativ cu celelalte simturi ale animalului.  Comparativ cu omul, vederea cainelui este net inferioara, datorita numarului mult mai redus de celule senzoriale prezente pe retina.
            Campul vizual biocular este apreciat la 35 – 97 °. Avand insa o vedere laterala mai buna,comparativ cu cea a omului,  cainele percepe mai multe obiecte in campul vizual decat acesta. Distanta la care  pot distinge obiectele este de pana la 30 – 35 m, vad slab pana la 100 m si deloc peste aceasta distanta. De asemenea, cainele este capabil sa aprecieze corect distantele si vede bine in semiobscuritate, datorita capacitatii de a-si difragma pupila in raport cu intensitatea luminii.
            Vederea cromatica este rudimentara. Cainele percepe culorile de baza necompuse: verde, rosu, albastru, galben, dar nu poate distinge nuantele. Culorile nu prezinta importanta deosebita pentru animal, decat in masura in care un anumit comportament este asociat cu o culoare.
            Cainele distinge figurile geometrice si este capabil sa urmareasca imaginile la televizor, dar numai pentru o scurta perioada de timp, atentia lui fiind atrasa rapid spre alte activitati.
            Importanta deosebita a vazului in cadrul proceselor de comunicare inter –  ( caine – caine ) si intraspecifice ( caine – om ), combinata cu vederea relativ slaba, este raspunzatoare de unele reactii neadecvate ( frica exagerata la unii stimuli aparent minori, reactii exagerat de agresive la miscari aparent inofensive din partea celui atacat, etc. )
Vederea scade treptat cu varsta, asemanator cu ce se se intampla in cazul omului. Cataracta, orbirea sunt afectiuni relativ frecvent intalnite la cainii in varsta.
Gustul
Cainele distinge cele patru gusturi fundamentale: acru, amar, dulce, sarat,i perceptia gustativa fiind, probabil, identica cu cea a omului. Papilele gustative sunt prezente pe limba inca de la nastere, dar cainele nu manifesta preferinte pentru un anumit gust. Totadata distinctia intre categoriile de gusturi nu pare importanta pentru caine, daca avem in vedere modul in care acesta infuleca mancarea. Cu toate acestea  putem distinge o oarecare selectivitate, anumite mancaruri fiind preferate si in functie de gust.
Importanta gustului in orientarea in spatiu si comunicare, a cainelui, este nesemnificativa.
Perceptia cutanata
Pielea cainelui functioneaza ca un organ de simt, prin intermediul ei fiind perceputi o serie de stimuli, cum ar fi: cei termici, durerosi si tactili.
Simtul tactil este relativ bine dezvoltat. Chiar daca sunt raspanditi pe toata suprafata pielii, receptorii tactili  au o densitate mai mare la nivelul botului si al perinitelor plantare. Se presupune ca si cainele poate transforma, la nivel cerebral, stimulii tactili in imagini ale mediului. Importanta acestui simt la caine este relativ modesta.
Cainii prezinta o sensibilitate mai mare la cald decat la rece, desi exista unele rase sau indivizi, care manifesta o sensibilitate crescuta si la frig.
Sensibilitatea la durere va fi tratata separat, avand in vedere importanta acestei senzatii in viata animalului.
Functionarea impreuna a simturilor, ofera cainelui informatii complete asupra mediului inconjurator, care sa-i permita cea mai buna adaptare la conditiile existente. In orientarea in spatiu cainele se va folosi predominant de informatiile furnizate de miros, auz si vaz. In cazul comunicarii inter- si intraspecifice informatiile vizuale sunt cele mai importante, completate de miros si auz.
Cainele reactioneaza, in primul rand, sub actiunea stimulului cel mai puternic. Daca aude mai repede vocea unui necunoscut, decat sa-I simta mirosul, cainele va ciuli urechile, incercand sa identifice sursa si directia acesteia, dupa care va cauta o modalitate prin care sa poata obtine informatii si prin utilizarea celorlalte simturi.
            Cunoastem acum modul in care interactioneaza cainele cu mediul inconjurator. E timpul acum sa vedem modalitatea prin care interactioneaza cu congenerii ( comunicarea intraspecifica ) si, in special,interactiunea cu omul ( comunicarea interspecifica ).
Share Button

Simturile cainelui – Mirosul


Inainte de orice discutie legata de comunicarea interspecifica om – caine, este esential sa intelegem modul in care cainele interactioneaza cu mediul inconjurator. In mod identic cu omul sau cu celelalte animale evoluate, cainele primeste informatii din mediul inconjurator prin intermediul simturilor: auzul, vazul, mirosul,gustul, simtul tactil.

simturile cainelui - mirosul           
Putem defini simturile ca fiind structuri nervoase specializate, care pun individul in relatie cu lumea inconjuratoare, ajutandu-l pe acesta sa ia cunostinta si in acelasi timp sa se adapteze mediului in care traieste. Cainele este atent la tot ceea ce il inconjoara si cauta in permanenta informatii noi, care sa-i permita o cat mai buna adaptare la ambient. Din multitudinea stimulilor externi receptionati, el este capabil  sa – si selecteze doar pe aceia care conteaza pentru el.
Modul in care animalul reactioneaza la actiunea stimulilor externi ( reactivitate ) este influentata de o serie de factori: 
  • varsta – animalele tinere reactioneaza mai rapid la stimuli in comparatie cu animalele mai in varsta;
  • statusul sexual – cainii activi sexuali ( necastrati ) reactioneaza mai rapid si pentru o perioada mai lunga de timp decat cei castrati;
  • genul animalului – masculii sunt mai buni in a decela mirosurile, de exemplu, comparativ cu femelele
In ordinea importantei si al complexitatii lor simturile cainelui sunt: mirosul, auzul, vazul,gustul si simtul tactil.

Mirosul

        Din punct de vedere evolutiv este un simt arhaic, cu cel mai scurt traiect nervos spre creier. Aceasta organizare neuronala, defineste mirosul ca fiind cel mai important si  mai specializat simt al cainelui. Rolul sau este indispensabil in orientarea in spatiu si in desfasurarea vietii sociale, implicit si a celei sexuale.

       Cu ajutorul mirosului, cainele percepe substantele volatile existente in aerul  inconjurator. Prezinta cea mai mare acuitate olfactiva, dintre animalele domestice, putand decela concentratii ale unor substante, in dilutii cuprinse intre  1/100 la 1/1.000.000 din cat poate distinge omul. Receptorii olfactivi se gasesc in mucoasa olfactiva. care captuseste interiorul cavitatii nazale, fiind intr-un numar cuprins intre 100 – 280 milioane pe o suprafata de numai 7000 mmp.

Cum ajunge cainele sa perceapa mirosurile ? Moleculele substantelor volatile ajung la nivelul receptorilor olfactivi prin intermediul aerului inspirat. Stimularea receptorilor genereaza inpulsuri nervoase, care se transmit, pe calea nervilor olfactivi, pana la nivelul centrilor olfactivi cerebrali, unde sunt transformate in senzatii. Acestea, coroborate cu alte senzatii generate de stimuli ai altor simturi, genereaza o imagine de ansamblu a mediului  ambiant in care se afla individul canin.
Cainele percepe bine mirosurile emanate de piele si de hainele purtate anterior, fiind capabil sa distinga o amprenta olfactiva pana la sase saptamani de la producerea ei. Explicatia consta in capacitatea cainelui de a depista acidul butiric prezent in transpiratie.
Adulmecarea, respectiv succesiunea rapida de inspiratii si expiratii scurte, permite trecerea unei cantitati mai mari de substante odorizante  la nivelul receptorilor olfactivi. In acest mod, acestea vor fi stimulati  de un numar mai mare de molecule ale unui anumit miros, permitand decelarea acestuia in aerul inspirat, chiar daca se afla in cantitati infime. Luarea urmei ( imprimarea mirosului ) antreneaza memoria olfactiva, astfel incat cainele  este  capabil sa retina mirosurile timp indelungat. Depistarea urmelor este mai usoara iarna, cand urmele se mentin o perioada mai indelungata si se conserva mai bine decat vara.

       Numai un caine sanatos are capacitate de a decela mirosurile si de a adulmeca o urma. Afectiunile respiratorii impiedeca animalul sa-si utilizeze acest simt. In cazul unor astfel de afectiuni, studiile au  demonstrat ca recuperarea completa a simtului olfactiv se realizeaza in aproximativ 6 saptamani.

       Acuitate olfactiva  este diferita in cazul celor doua sexe in sensul ca, masculii sunt mai priceputi decat femelele in depistarea mirosurilor. Aceste diferente sunt atribuite faptului ca masculii isi antreneaza mai mult acest simt, pentru a depista femelele in calduri, sau  pentru a decela markerii din urina altor caini. Probabil ca abilitatile performanteale acestui simt se transmit ereditar, in special in cazul cainilor dresati special pentru depistarea urmelor ( rasele de vanatoare, caini politisti, etc. ).
Share Button