Factori De Risc Implicati In Declansarea Demodeciei Canine

Manifestarile clinice ale demodeciei canine sunt inregistrate frecvent la exemplarele tinere, cu varsta cuprinsa intre 3 – 6 luni pana la 2 ani. In ceea ce priveste cainii adulti, cazurile inregistrate sunt rare si se manifesta sub forma demodeciei generalizate. Aparitia afectiunii  este corelata cu existenta unor boli interne ( diabet zaharat, Sindrom Cushing, etc ), manifestarile parazitozei fiind premergatoare exprimarii clinice a acestor afectiuni sistemice.

Chiar daca boala poate evolua la caini din toate rasele, precum si la metisii acestora, existenta unei predispozitii de rasa este certa. In acest sens, cei din rasele: Staffordshire bull terrier, Ciobanesc de Berna, Ciobanesc german, Ciobanesc englez, Collie, Beagle, Marele danez, Pointer german, Bulldog Francez, Bulldog englez, Jack Russel terrier, Yorkshire, Westie, Shar Pei, Shih Tzu, Rottweiller, Pincher, Doberman, Dog Argentinian, Pug / Mops, Boston terrier, Boxer, Mastiff napolitan sunt cele mai predispuse la a dezvolta demodecia.

Majoritatea cainilor din rasele amintite, prezinta manifestarile clinice ale bolii la varste tinere ( demodecie juvenila ). Exceptie fac cei din rasa West Highland White Terrier / Westie, la care  boala apare frecvent la varsta adulta si se manifesta prin simptomele unei pododermatite grave.

De asemenea la cainii din rasa Caniche / Poodle boala se manifesta aproape exclusiv la varsta adulta si evoluaza sub forma generalizata. Aceasta situatie particulara se datoreaza ,probabil, predispozitiei de rasa in directia hiperadrenocorticismului, care reprezinta un factor de risc in aparitia demodeciei generalizate la varste adulte.

Contaminarea cainilor cu Demodex canis are loc in primele 24 – 72 ore de la nastere, prin transfer direct de la mama, in timpul hranirii sau al linsului.  In afara acestei perioade, posibilitatea infestarii este extrem de redusa. Transmiterea  intre specii este putin probabila dar nu poate fi ignorata. De fapt exista inca o serie de aspecte neclare in privinta modalitatilor de transmitere inter –  si intraspecifica ale acestui acarian.

Mecanismele prin intermediul carora acest acarian ajunge sa se multiplice excesiv si sa declanseze manifestarile clinice ale demodeciei sunt inca insuficient elucidate. Chiar daca mecanismul patogenetic “ in sine ” nu prezinta mare importanta pentru detinatorul animalului de companie, cunoasterea factorilor de risc implicati este esentiala.

In momentul de fata se considera ca manifestarile demodeciei la animale apar pe fondul unei anumite predispozitii genetice, asociat cu scaderea eficientei mecanismelor imunitare de aparare ale organismului.

Existenta unei predispozitii genetice este confirmata ( cel putin in privinta demodeciei juvenile generalizate ) de faptul ca puii proveniti din parinti, care au prezentat manifestarile clinice ale acestei boli la varsta tanara, vor suferi, la randul lor, de demodecie juvenila generalizata.

Acest aspect deosebit de important in managementul acestei parazitoze, impune cateva recomandari:

  • excluderea de la reproductie a exemplarelor canine care au suferit de demodecie juvenila generalizata,
  • neachizitionarea de catei ai caror parinti au suferit de aceasta afectiune, la varste tinere.

Manifestarea clinica a demodeciei la caine impune existenta unor factori de risc, care pot determina ( sau se suprapun peste ) scaderea eficientei mecanismelor imunitare de aparare locale ( de la nivelul pielii animalului ) sau generale ( sistemice ). Factorii de risc implicati pot fi:

  • Infestatiile masive cu paraziti intestinali
  • Conditii de intretinere si igiena precare
  • Alimentatia deficitara – cainii subnutriti sau malnutriti sunt expusi frecvent la aparitia demodeciei in forme grave.
  • Varsta – poate fi considerata un factor de risc. Boala este intalnita frecvent la varste tinere ( cand sistemul imunitar al cateilor este inca imatur )
  • Tratamente indelungate cu corticosteroizi sau alte medicamente, care determina imunosupresie ( scaderea mecanismelor imunitare )
  • Variatii hormonale – de exemplu perioada estrului la catele, care au suferit de demodecie, poate determina aparitia unor recidive.
  • Perioade stresante  – de exemplu dupa o interventie chirurgicala.
  • Evolutia unor boli sistemice la cainii adulti: diabet zaharat, hiperadrenocorticism, hipotiroidism, tumori neoplazice, etc.

Cunoasterea factorilor de risc, permite detinatorilor de caini  sa minimalizeze posibilitatea aparitiei demodeciei canine, prin eliminarea sau reducerea acestora.

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *