Functiile pielii si ale structurilor anexe – I

Pielea nu este doar o structura anatomica inerta cu  rolul de a separa mediul intern al organismului de cel extern, ci este un organ cu o activitate complexa, care intervine activ in:

  • procesele de aparare impotriva agresiunii factorilor animati si neanimati din mediul inconjurator,  
  • procesele de termoreglare si de mentinere in limite normale a constantelor biochimice ( homeostazia ).
  • De asemena pielea si anexele acesteia ( blana, glandele sebacee si sudoripare ) participa in asigurarea functiilor cognitive ale cainelui, precum si in unele din manifestarile comportamentale ale acestuia ( integrarea in mediul ambiant, comportamentul teritorial, sexual, comunicarea non vocala interspecifica )

Blana si structura elastica a pielii asigura protectia mecanica a organismului canin, prin  atenuarea actiunii directe a factorilor traumatici ( lovituri, caderi, contactul cu suprafete dure, agresiunea altui animal, etc  ) din mediul inconjurator.

Structura blanii, alaturi de “ filmul hidrolipidic “ ( rezultat al secretiei glandelor sebacee si sudoripare cutanate ) impiedica contactul direct al pielii cainelui cu apa, astfel fiind asigurata protectia animalului impotriva intemperiilor ( ploi, ninsori, vant, etc )

Blana este un strat protector excelent impotriva actiunii directe a radiatiilor solare vizibile si invizibile ( infrarosii, UV ). In zonele cu blana rara sau neacoperite de par, pigmentii cutanati ( in special melanina ), stratul cornos cheratinizat si sangele circulant din vasele sanguine ale pielii, asigura protectia tesuturilor si organelor subcutanate impotriva efectelor acestor radiatii.

Asigurarea temperaturii constante a mediului intern al organismului animal, in contextul variatiilor de temperatura inregistrate in mediul ambiant ( termoreglarea ) este unul din rolurile de importanta esentiala indeplinite de piele si structurile anexe acesteia ( blana si  glandele anexe).

Pielea si blana cainelui intervin in procesele de termoreglare atat in mod pasiv cat si printr-o serie de mecanisme active. Astfel grosimea blanii, densitatea firelor de par, alaturi de stratul adipos ( grasimrea subcutana ) subcutanat asigura, in mod pasiv, protectia corpului impotriva temperaturilor scazute ale mediului ambiant.

Variatiile sezoniere ale densitatii si raportului intre diferitele tipuri de fire de par din blana ( prin procesul periodic de naparlire ), contribuie activ la asigurarea schimburilor de caldura intre organismul animal si mediul inconjurator. ( blana mai densa si mai groasa iarna si invers, mai aerata, vara )

Aerul aflat intre firele de par din blana formeaza un strat  izolator si  zona tampon, prin intermediul careia sunt influentate schimburile de caldura intre organism si mediul inconjurator.

Vascularizatia bogata a suprafetei cutanate, contribuie activ  la mentinerea constanta a temperaturii corporale. Astfel  vasodilatatia  stimuleaza pierderile de caldura , in conditiile unei temperaturi crescute a mediului ambiant ( impiedicand supraincalzirea organismului ), in timp  ce vasoconstrictia are efecte inverse.

Suprafata mare a sistemului  vascular cutanat, determina implicarea activa a pielii in mecanismele de  reglare a tensiunii arteriale sistemice, prin intermediul proceselor de vasodilatatie, respectiv vasoconstrictie periferica.

Continuare…

Articole conexe recomandate:

Pielea si blana cainelui – o privire de ansamblu

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *