Leziuni ale pielii intalnite la testoasa de Florida I

Datorita rolului sau de bariera protectoare pielea  este expusa in permanenta actiunii a numerosi factori din mediul inconjurator:  animati ( virusuri, bacterii, miceti, paraziti ) sau neanimati ( mecanici, fizici si chimici ).  

Cele mai frecvente cauze ale leziunilor cutanate si subcutanate intalnite la testoasele de Florida crescute in captivitate sunt reprezentate de :

  • boli de nutritie si metabolism ( ex. hipo- sau hipervitaminoza A ), 
  • infectii virale, bacteriene, micotice sau parazitare ( ex. abcese subcutanate ),
  • dermatita ulcerativa septicemica,
  • arsuri,
  • afectiuni ale aparatului circulator,
  • actiunea unor substante chimice iritante ( ex. substantele dezinfectante folosite la curatarea acvaterariului ),
  • conditii inadecvate de igiena si intretinere, sau de alimentatie, indirect prin scaderea eficientei sistemului imunitar,
  • actiunea mecanica a suprafetelor  abrazive, ascutite sau cu margini taioase aflate in acvaterariu,
  • scaderea eficientei mecanismelor imunitare de aparare ( ex. temperatura scazuta a apei sau a mediului inconjurator, apa poluata cu o incarcatura mare de germeni, si substante toxice ( ex. amoniac ),
  • contuzii datorate caderilor de la inaltime,
  • rani din cauze diverse ( muscaturi, intepaturi, etc )
  • accidente casnice ( caderea unui obiect pe testoasa cu ranirea acesteia )

Rani tegumentare

Rana cutanata ( plagi, traumatisme deschise ) reprezinta lipsa de continuitate a pielii, mucoaselor si / sau tesutului subcutanat, datorata actiunii unui vector traumatic. Agentul cauzal poate fi de natura:

  • mecanica – muscatura  , taiere, intepare, agatare, interventie chirurgicala,  
  • termica – arsuri, degeraturi,
  • chimica – iritatia tegumentara datorata actiunii caustice sau acide a unor substante chimice, arsura chimica,
  • electrica – electrocutarile accidentale.

In cazul testoaselor de Florida cele mai frecvente sunt:

  • ranile prin muscatura provocate de alte testoase cu care imparte acvaterariul, datorate agresivitatii sau ca rezultat al comportamentului de imperechere ( ranile superficiale de pa fata dorsala a gatului, intalnite relativ frecvent la femelele gazduite in acelasi acvaterariu cu un mascul ),
  • rani prin muscatura provocate de alte animale de companie ( caini, pisici, etc ),
  • rani prin intepare, taiere sau sfasiere datorate prezentei in acvaterariu a unor obiecte cu margini ascutite, taioase,
  • rani datorate frecarii de suprafete abrazive ( ex. leziuni datorate deplasarii testoasei pe un substrat constituit din nisip de granulatie mare ). Aceste leziuni trec de multe ori neobservate si pot constitui ” porti de intrare ” pentru diferiti germeni patogeni infectiosi.  
  • rani termice (  bec cu filament pozitionat defectuos deasupra zonei de uscat.

Pot fi intalnite, mai rar, rani datorata electrocutarii ( ex. datorita spargerii accidentale a incalzitorului ) sau de natura chimica ( datorate cel mai frecvent urmelor de dezinfectant ramase dupa curatirea acvaterariului si neindepartate suficient )

Simptome

Prezenta pe suprafata pielii a unei solutii de continuitate este un simptom suficient de sugestiv. Ranile pot fi:

  • liniare sau ramificate ( in forma de V  sau L , specifica ranilor prin agatare );
  • superficiale sau profunde insotite  de hematoame,
  • de dimensiuni mici sau dimpotriva pe suprafete intinse,
  • cu margini drepte sau franjurate, sangerande cand sunt proaspete sau retractate cand sunt vechi,
  • cu suprafata curata sau dimpotriva murdara si infectata

Tratament

Tratarea ranilor sa face diferit in raport cu vechimea lor. Astfel in cazul ranilor proaspete: se curata suprafata ranii prin indepartarea corpurilor straine, se dezinfecteaza , dupa care se aplica o medicatie locala cu antibiotice si cicatrizante ( ex. Mibazon, Asocilin, etc ) Medicul veterinar va decide daca este necesara sau nu suturarea plagii.

Ranile vechi vor fi curatate si dezinfectate dupa care pe suprafata lor vor fi aplicate pulberi cicatrizante, alternativ cu unguente cu continut de vitamina A si oxid de Zinc, sau spray-uri cu antibiotice (  Teramycin, Neo Caf, etc ), timp de 3 – 5 zile.

In cazul ranilor vechi ( observate mai tarziu ) si mai ales daca intereseaza si tesutul muscular, este important de urmarit evolutia ulterioara a starii generale a testoasei afectate. Este foarte probabil ca evolutia ranii sa se complice cu tabloul clinic al unei septicemii. In acest caz, tratamentul plagii va fi completat cu terapia medicamentoasa si de sustinere destinata starilor septicemice.

Abcese cutanate si subcutanate

RES illnessAbcesul reprezinta o acumulare de puroi, bine delimitata de tesuturile din jur, aparuta ca rezultat al unei infectii bacteriene, parazitare sau prezenta unui corp strain ( ex. fir de nisip, pietricele ascutite ).

In cazul reptilelor ( testoaselor ) abcesul este caracterizat printr-o delimitare mai stricta de tesuturile din jur, continutul este intotdeauna solid,albicios, avand consistenta asemanatoare casului la palpare. De asemenea abcesul nu este insotit de eritemul (  inrosirea ) si cresterea temperaturii suprafetei tegumentare afectate, cum se intampla in cazul mamiferelor.

Cauzele care conduc la aparitia unui abces, in cazul testoaselor de Florida, sunt:

  • rani netratate si suprainfectate cu germeni proveniti din apa poluata a acvaterariului,
  • intepaturi,
  • contuzii,

Simptome

Simptomele pot fi locale si / sau generale.

Simptomele locale sunt reprezentate prin prezenta pe suprafata pielii a unei colectii purulente de marime variabila, fluctuanta sau dura. Zonele tegumentare in care este mai probabila aparitia abcesului sunt, in cazul testoaselor de Florida, regiunea submandibulara, gat, suprafata membrelor, spatiile interdigitale.

Deschiderea ( spontana sau chirurgicala ) a abcesului lasa sa se vada un continut solid, gri – albicios, care prezinta ( pe sectiune ) in centru agentul etiologic: larve de paraziti ( in cazul parazitozelor cutanate ), corpi straini sau germeni infectiosi raspunzatori de aparitia abcesului.

Simptomele locale sunt insotite de semne ale alterarii starii generale ale testoasei ( inapetenta, anorexie, letargie, imobilitate ) in cazul in care aparitia abcesului este secundara unor afectiuni sistemice ( ex. septicemia, salmoneloza ), sau daca se formeaza pe / in apropierea unor organe interne.

Medicul veterinar va stabili diagnosticul si  tratamentul ( chirurgical, medicamentos si de sustinere ) adecvat pentru aceasta afectiune.

Nu este recomandat ca detinatorul testoasei sa incerce deschiderea abcesului si vidarea de continut al acestuia, existand pericolul suprainfectarii si al complicarii tabloului clinic.

Continuare…

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *