Mediul acvatic al testoaselor de Florida

Testoasele de Florida sunt reptile amfibii, care petrec lungi perioade de timp pe uscat, incalzindu-se in bataia razelor solare. Aceste este si motivul pentru care habitatul artificial al acestor animale trebuie sa cuprinda obligatoriu, atat mediu acvatic ( aprox. 70 % )  cat si o suprafata de uscat (  30 % ).

Realizarea habitatului pentru cresterea si intretinerea acestui animal de companie, incepe prin achizitia sau constructia unui acvaterariu suficient de spatios pentru a cuprinde mediul acvatic si portiunea de uscat adaptate exemplarului ce urmeaza sa fie cazat. Acvariile din sticla sau acrilat, de diferite dimensiuni, destinate in principal cresterii pestilor exotici, reprezinta una din cele mai utilizate variante de cazare a testoaselor amfibii. O alta posibilitate este reprezentata de utilizarea containerelor din plastic pentru depozitare, care pot avea dimensiuni relativ mari, sunt mai sigure si mai usor de manevrat si curatat comparativ cu acvariile clasice. Un amanunt deloc de neglijat il constituie pretul de achizitie al acestora mult, mult  mai mic comparativ cu cel al unui acvariu de aceleasi dimensiuni. Singurul dezavantaj il reprezinta aspectul containerului in estetica camerei in care este amplasat si, eventual, faptul ca nu sa poate observa testoasa in mediul acvatic din lateral. Alte variante posibile includ minipiscinele gonflabile pentru copii, caditele sau iazurile preformate din plastic. Aceste ultime variante se preteaza la a fi folosite mai mult in cazul cresterii testoaselor in aer liber pe perioada verii.

Indiferent de varianta aleasa, spatiul destinat  testoasei trebuie sa aiba o suprafata si un volum suficient de mare pentru a cuprinde mediul acvatic si portiunea de uscat adaptata nevoilor animalului. Dimensionarea habitatului foloseste ca reper initial lungimea carapacei testoasei pentru care este destinat habitatul. Astfel pentru mediul acvatic :

  • lungimea acvaterariului trebuie sa fie minim de 4 – 5 X lungimea carapacei;
  • latimea 2 – 3 X lungimea carapacei;
  • adancimea mediului acvatic  1.5 – 2 X lungimea carapacei.

La aceste dimensiuni urmeaza sa fie adaugate cele ale portiunii de uscat.

Reperele prezentate anterior ofera un minim de confort piulor si testoaselor tinere, dar isi pierd din acuratete in cazul exemplarelor adulte ajunse la maturitate sexuala. O alta modalitate mai exacta  de calcul al volumului mediu de apa necesar unei testoase,  porneste de la premisa conform careia sunt necesari aproximativ 9 l de apa pentru fiecare cm din lungimea carapacei testoasei cazate. In consecinta:

  • la achizitie ( lungime a carapacei  LC de aprox. 3 cm ) este necesar un volum mediu de apa egal cu 27 l;
  • la varsta de 1 an ( LC intre  5 – 8.5 cm )  testoasa are nevoie de 45 – 80 l;
  • masculul la varsta maturitatii sexuale ( LC = 10 cm ) are nevoie de 90 l apa, iar femela in acelasi moment al vietii ( LC = 13 cm ) de aprox. 120 l;
  • in cazul exemplarelor cu ungimea caraoacei maxima, volumul necesar de apa este egal cu 200 l in cazul masculilor, respectiv 270 – 300 l pentru femele.

Se recomanda alegerea unui acvariu cu un volum de min. 80 l inca de la achizitia puiului de testoasa. Motivul unei astfel de recomandari rezida in reducerea cheltuielilor conexe cu realizarea si accesoriile necesare habitatului ( filtru de apa, incalzitoare, lampi UVB ) si in posibilitatea mentinerii acestui habitat o perioada relativ lunga de timp ( 5 – 6 ani ). Totodata mentinerea constanta a microclimatului si igienei este mult mai usoara si mai putin consumatoare de timp si, de ce nu, de bani in cazul unui acvariu mare comparativ cu un bazin de mici dimensiuni.

Chiar si cu riscul de a repeta un aspect prezentat intr-o postare anterioara, mitul conform caruia testoasa cu tample rosii nu va creste daca este gazduita intr-un bazin de dimensiuni mici, este in intregime fals. Intretinerea testoasei intr-un mediu subdimensionat nu-i va stopa cresterea, ci doar o va chinui si, cel mai probabil, se va imbolnavi, generand cheltuieli suplimentare cu tratamentele si vizitele la medicul veterinar

Exemplarele cu  LC = 20 – 30 cm  necesita acvaterarii de dimensiuni mari ( 150 – 200 l apa ) a caror amplasament, manevrabilitate si intretinere pot pune probleme serioase detinatorilor. Pentru aceste exemplare, gazduirea lor in containere mari de plastic  poate fi o solutie optima. Chiar daca nu sunt atat de estetice, sunt rezistente, usor de manevrat si de curatat, iar pretul de achizitie este mult mai mic decat cel pentru un acvariu de acelasi volum. Cu un efort de imaginatie, poate fi amenajat un acvaterariu estetic pornind si de la un astfel de suport.

Asigurarea substratului in mediul acvatic al testoasei este optionala. In cazul acvaterariilor fara substrat, intretinerea este mai usoara, dar ansamblul pierde din aparenta naturala si nici nu pot fi sadite plante acvatice. In cazul in care se opteaza pentru folosirea unui substrat acesta poate fi nisip, pietris de diferite dimensiuni ( adaptat pentru a impiedica testoasa sa – l  poata inghiti ), pietre mari de rau, etc.

Mediul acvatic al testoasei poate fi populat cu plante acvatice. Pe langa aspectul estetic conferit, acestea constituie si o sursa excelenta de vegetale proaspete, mai ales pentru testoasele care nu prezinta un interes deosebit pentru acest tip de alimente. Avand in vedere ca vor fi consumate, vor fi evitate speciile care pot contine pricipii toxice pentru reptila. De asemenea vor fi evitate plantele artificiale. Poate ca aspect estetic sa arate mai bine si sa reziste un timp mai indelungat decat cele naturale, dar sunt inutile ( nu produc oxigen si nici nu pot fi consumate ) iar prin consumul lor accidental pot conduce la imbolnaviri.

Parametrii fizici si chimici proprii mediului acvatic al testoaselor cu tample rosii vor fi discutate intr-o postare viitoare.

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *