Piodermitele la Cainii Tineri

In contextul piodermitelor ( infectii bacteriene ale pielii ) intalnite la cainii tineri, exista doua afectiuni intalnite mai frecvent: foliculita la cainii tineri si impetigo / dermatita supurativa.

Foliculita la cainii tineri

Foliculita la cainii tineri, reprezinta o infectie bacteriana, care afecteaza foliculul pilos si glanda sebacee aferenta ( aparatul pilosebaceu ), manifestata clinic prin aparitia de papule, urmate de pustule foliculare (leziuni centrate pe foliculul pilos,  ).

Afectiunea este intalnita frecvent la cainii tineri, inainte de aparitia pubertatii si de cele mai ori, evoluaza in paralel cu dermatita supurativa a cateilor / impetigo.

Cauzele care conduc la declansarea acestei afectiuni cutanate nu sunt pe deplin cunoscute, dar aparitia ei la exemplarele canine aflate inainte de pubertate conduc la ipoteza unei implicari hormonale. Microtraumatismele locale, generate de grataj sau linsul excesiv, constituie “ porti de intrare “ pentru microorganismele patogene implicate in declansarea piodermitei.

Simptome

Leziunile cutanate sunt localizate, in partea inferioara a organismului ( regiunea ventrala ), cu precadere la nivel abdominal si prezinta o tendinta accentuata de generalizare.

Suprafata cutanata afectata este acoperita initial de papule eritematoase ( vezicule mici inconjurate de un brau rosu ), care evoluaza  rapid in pustule foliculare  ( leziuni centrate pe foliculii pilosi, dar fara distructia acestora ). Datorita fragilitatii peretilor, pustulele foliculare se rup si elimina continutul purulent la suprafata pielii, urmat de aparitia crustelor.

Leziunile cutanate sunt insotite de prurit cu intensitati diferite

Impetigo

impetigoDermatita purulenta a cateilor sau impetigo, este o piodermita superficiala ( infectie bacteriana a straturilor superficiale ale pielii ), care afecteaza frecvent cateii juniori  si pe cei aflati la pubertate.

Caracteristic pentru impetigo il constituie aparitia de pustule non-foliculare ( nu intereseaza foliculul pilos ), cu predilectie in zonele tegumentare lipsite de par sau cu pilozitate redusa, cum ar fi zona inghinala sau axilara.

Boala poate afecta si exemplarele adulte ( mai rar ), la care se manifesta prin aparitia unor pustule mari (  bule ) cu pereti subtiri, de consistenta moale ,flasca ( impetigo bulos ).

Cauzele care stau la baza aparitiei acestei afectiuni la cainii tineri, nu sunt cunoscute. Se pare ca boala apare mai frecvent in cazul cateilor parazitati intens ( intern si / sau extern ), a celor afectati de o serie de suferinte de natura virala, precum si la exemplarele crescute sau hranite necorespunzator si cu o igiena precara.

In cazul adultilor, impetigo evoluaza de regula secundar pe fondul unor boli debilitante asociate cu imunosupresia mecanismelor de aparare, a sindromului Cushing, a diabetului  zaharat sau ale tumorilor limfoide.  

Simptome

Cainii tineri, afectati de aceasta dermatita, prezinta initial, la nivelul axilelor sau in regiunea inghinala vezicule fragile, cu un contur eritematos ( inrosit ). Evolutia rapida  conduce la aparitia pustulelor non – foliculare, cu pereti fragili si ce un continut purulent de culoare alb galbui. Datorita fragilitatii peretilor, pustulele se sparg, iar continutul se raspandeste pe suprafata pielii formand cruste. Coleretele epidermale, rezultate in urma ruperii pustulelor, sunt un alt simptom al evolutiei acestei afectiuni cutanate.

Leziunile sunt nedureroase si insotite de un prurit de intensitate redusa.

Tabloul clinic al  bolii la cainii adulti, este caracterizat  prin aparitia de pustule non – foliculare mari ( bule ), cu un diametru cuprins intre 5 si 15 mm, peretii subtiri si consistenta moale, flasca cu tendinta de generalizare pe intreaga suprafata tegumentara. Spargerea bulelor, este urmata de eliminarea unui continut purulent cremos, de culoare galben, galben verzui  si cu miros dezagreabil.

Evolutia leziunilor conduce la aparitia coleretelor epidermale, a zonelor de alopecie urmate de eroziuni si hiperpigmentatia  zonelor afectate.

Diagnosticul acestor afectiuni cutanate impune prezentarea cu cainele bolnav, la un cabinet veterinar, unde medicul specialist va determina boala de care sufera animalul si va stabili schema de tratament potrivita.

Tratament

Similar  altor dermatite de natura bacteriana si in cazul acestor boli, tratamentul local al leziunilor cutanate poate fi insotit de antibioterapia pe cale generala.

In situatia unui numar redus de leziuni, tratamentul  consta in aplicarea locala de geluri cu antiseptice ( de ex. cu clorhexidina ), sau de unguente antibiotice pe baza de mupirocin sau neomicina, de 2 ori pe zi, timp de 7 pana la 10 zile.

In cazul leziunilor generalizate, este necesara folosirea sampoanelor pe baza de clorhexidina, lactat de etil sau peroxid de benzoil, la un interval de 24 – 48 de ore timp de 7 – 10 zile.

In situatiile in care aplicarea tratamentului local nu da rezultate, in urma deciziei medicului veterinar, cainele va fi trecut pe administrarea de antibiotice pe cale generala, pentru o perioada de 3 saptamani plus inca o saptamana dupa vindecarea completa a leziunilor.

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *