Tag Archives: anaplasmoza

imagine 3C

Esential – Despre Capuse

Capusele sau ixodidele sunt acarieni, care paraziteaza obligatoriu, temporar, la suprafata pielii, reptilele, pasarile si mamiferele, inclusiv omul.

Ele se hranesc cu sangele gazdelor ( mod de hranire hematofag ), dupa care se desprind de pe corp si cad pe sol. Ajunse in mediul ambiant, capusele traiesc liber pana la o noua perioada de hranire, cand ciclul se reia.

ciclul de viata capuseCiclul de viata al acestor ectoparaziti, include 4 stadii succesive de dezvoltare: oularvanimfaadult. Toate formele ( exceptie stadiul de ou ) sunt hematofage. In consecinta nu numai capusa adulta paraziteaza suprafata tegumentara a gazdelor, ci si formele larvare sau cele de nimfa.

Ciclul de viata al capuselor este caracterizat de alternanta perioadelor parazitare, pe corpul gazdelor ( perioada de hranire ), cu fazele libere in mediul ambiant.

Spre deosebire de alte specii parazite, capusele prezinta o  specificitate larga, in sensul ca pot afecta mai multe specii diferite de animale. De exemplu, pot sa se hraneasca cu sangele unei reptile, iar la urmatorul ciclu sa paraziteze fara probleme un mamifer.

Exista peste 850 de specii de capuse, raspandite pe tot globul. In Romania au fost identificate circa  27 de specii distincte. Cel mai frecvent intalnite sunt cele din specia Ixodes ricinus, urmate de Dermacentor marginatus si Hyalomma marginatum.

Riscul infestatiilor cu capuse nu este uniform pe tot parcursul unui an calendaristic. In conditiile climaterice din Romania, incidenta crescuta a infestatiilor este inregistrata in intervalul de timp cuprins intre sfarsitul lunii martie si inceputul lunii octombrie. In intervalul mentionat, perioadele martie – mai, septembrie – octombrie sunt considerate cu risc maxim de infestare. In regiunile muntoase activitatea capuselor inregistreaza un varf in lunile iulie – august

Chiar daca pot fi intalnite in majoritatea arealelor, exista anumite zone de risc,  caracterizate printr-o densitate crescuta a populatiilor de capuse: marginea padurilor, zonele umbrite si umede, locurile cu iarba inalta, , malurile raurilor, lacurilor sau iazurilor, pasunile cu vegetatie abundenta. Un gazon in permanenta ingrijit si cosit, prezinta un risc minim de infestare.

tick_ixodes_ricinus_1292Capusele ataca, de cele mai multe ori, dimineata devreme, pana in jurul orelor 10 – 11 sau inainte de asfintit, cand temperatura aerului scade. In restul zilei acesti paraziti se adapostesc la baza vegetatiei, pentru a se feri de caldura torida si umiditatea scazuta a aerului.

Acesti paraziti nu se hranesc rapid, imediat ce au ajuns pe o gazda. Intre momentul infestarii si prima hranire exista un interval de 10 – 30 minute, in care capusa se deplaseaza pe corpul animalului, identifica locul propice pentru hranire, penetreaza pielea si se fixeaza la nivelul acesteia.

Perioada de hranire, in care capusele raman atasate de gazda, variaza intre 7 si 30 de zile. La final, ele se desprind de pe corpul animalului si cad in mediul inconjurator.

Acesti ectoparaziti indeplinesc rolul de rezervor si vector / vehicul pentru un numar mare de agenti patogeni diferiti, de natura virala, bacteriana, parazitara sau micotica. In fapt, capusele reprezinta principalul rezervor si vehicul al asa numitelor boli transmise prin vectori.

Dermacentor_marginatusContaminarea capuselor cu diferiti agenti patogeni are loc in momentul hranirii cu sangele gazdelor bolnave. Durata relativ mare de supravietuire a agentilor patogeni, precum si posibilitatea multiplicarii unora dintre ei in corpul capusei, confera un grad ridicat de periculozitate acestei specii de acarieni. Cele mai grave boli, care pot fi transmise prin intermediul acestor vectori, includ: Boala Lyme ( borelioza ), anaplasmoza, babesioza, ehrlichioza, dirofilarioza, leishmanioza.

Infestatiile cu capuse afecteaza mai frecvent cainii comparativ cu pisicile.

Gazdele parazitate se pot imbolnavi simultan mai multe afectiuni, chiar si in cazul unei singure singure capuse. Contaminarea gazdei presupune ( in cele mai multe din cazuri ) un contact prelungit  cu capusa ( min. 24 – 48 ore ). Din acest motiv identificarea si indepartarea cat mai rapida a ectoparazitului, scade semnificativ riscul contaminarii cu agenti patogeni, chiar in conditiile in care capusa a apucat sa se hraneasca.

lg_tickIndepartarea capuselor de pe corp, trebuie realizata cu ajutorul unei pensete sau a unei crosete speciale ( http://www.ticktwister.com/info.html ). In acest mod este evitata fragmentarea parazitului, cu ramanerea capului infipt in piele si care poate genera o serie de complicatii secundare. Fara a constitui o urgenta medicala, indepartarea fragmentului infipt si tratarea punctului de penetrare, trebuie efectuata cat mai repede si cu multa atentie.

Share Button
Capuse 2

Nu Lasati Capusele Sa Va Strice Bucuria Verii!


E timpul sa aruncam o privire obiectiva, fara accente panicarde, asupra capuselor si a parazitismului pe care acestea il exercita asupra animalelor de companie ( animalelor in general ) si omului. Totodata vom incerca o sistematizare a masurilor de preventie, care sa limiteze la minim riscul unei infestatii accidentale.
Ce sunt capusele?
Capuse
Capusele sunt acarieni, caracterizati prin viata amfibiana, ectoparazitara temporara obligatorie, datorita modului de nutritie hematofag si libera in mediul inconjurator. Cu alte cuvinte acestea paraziteaza la suprafata corpului animalelor si a omului ( pe piele ), se hranesc cu sangele lor ,dupa care se desprind, cad pe sol ,unde continua sa traiasca liber pana la o noua perioada de hranire, cand ciclul se reia. Capusele nu sunt insecte si se inrudesc cu paianjenii si scorpionii.
De ce sunt atat de periculoase ?
Capusele indeplinesc rolul de gazda si de vehicul transportor pentru un numar insemnat de agenti patogeni de natura virala, bacteriana, parazitara sau micotica. Contaminarea parazitilor se realizeaza in urma hranirii  cu sangele animalelor bolnave. In corpul capuselor, agentii patogeni supravietuiesc o perioada de timp, sau chiar se inmultesc in unele cazuri, dupa care, la o noua hranire pe un alt animal sau om, parazitul va elibera, prin intermediul secretiilor salivare, in torentul sanguin al gazdei acesti patogeni. Dintre cele mai grave boli transmise, prin intermediul capuselor, amintim : Boala Lyme ( borelioza ), anaplasmoza, babesioza, ehrlichioza, leishmanioza.
Cum arata capusele?
658x0_capusa_1
Acesti paraziti au orpul oval, turtit, de culoare galbuie, cenusie sau rosie bruna in cazul exemplarelor hranite dimensiunile sunt cuprinse intre  2 – 5 mm  lungime si 1 – 1,5 mm grosime si pana la 16 – 20 mm / 4 – 10 mm. Masculii sunt mai mici decat femelele. 
Corpul este format din aparatul bucal, adaptat pentru intepat si upt ( numit rostru ), corpul prorpiu-zis si membrele, in numar de 4 perechi, situate pe fata ventrala. Pe fata dorsala unele specii prezinta diverse ornamentatii. Capusele nu zboara si nu pot sari.  In medie, parazitul se poate deplasa zilnic pe o distanta de 24 m. Pentru a infesta o gazda, parazitul trebuie sa intre in contact direct cu victima
Ce efecte produce infestatia cu capuse la animalele de companie sau om ?
  • Determina anemii de intensitate variabila, in raport direct cu gradul infestatiei, datorita modului de hranire hematofag al parazitului.
  • Efecte iritative locale, hemoragii punctiforme greu de oprit, ca urmare a actiunii toxice si anticoagulante a secretiilor salivare. Dupa muscatura, capusele elibereaza incirculatia sanguina a gazdei, aproximativ 120 de substante diferite, cu efect vasodilatator si anticoagulant.
  • Unele specii de capuse pot induce paralizia de capuse, consideta a fi una dintre cele mai grave rezultate ale infestatiei. Paralizia apare intr-un interval  de 6 – 14 zile de la infestatie si afecteaza in principal cateii si copiii mici. Se manifesta prin:
    • pareze usoare initial, care evoluaza treptat in paralizii ale membrelor,
    • dificultati respiratorii ( dispnee ),
    • incontinenta urinara, imobilitate in decubit lateral,
    • evolutie letala in 3 – 5 zile.
    • Din fericire afectiunea este reversibila, indepartarea parazitilor fiind urmata de amendarea simptomelor pana la recuperarea completa a gazdei.
  • Microabcese,
  • Dermatite nodulare,
  • Imbolnaviri grave datorate agentilor patogeni ( de natura virala, bacteriana, parazitara sau micotica ) vehiculati, datorita rolului inoculator al capuselor.
  • Prezenta unui numar mare de substante, cu potential alergenic ridicat in saliva capuselor, poate sa induca cu usurinta fenomene alergice gazdei.

Continuare…

Share Button