Tag Archives: boli la testoase

Carente vitaminice intalnite la testoasa de Florida

Carenta in vitamina B1 / Hipovitaminoza B1


Rolul vitaminei B1 ( tiamina ) in organismul testoasei de Florida poate fi rezumat astfel:

  • contribuie decisiv la functionarea normala a sistemului nervos central,
  • intervine in activitatea musculaturii corpului si a inimii,  
  • intervine in reactiile biochimice desfasurate in cazul metabolizarii glucidelor si a azotului,
  • favorizeaza eliminarea pe cale renala a ureei  si a sarurilor biliare.

Prezenta tiaminei ( vit. B1 ) in organismul animal, nu depinde exclusiv de aportul alimentar al acesteia, intrucat este sintetizata la nivel intestinal, sub actiunea microorganismelor prezente la acest nivel.  Absorbita in sistemul circulator, vit. B1, ajunge la locul de actiune, iar excesuleste eliminat din organism pe cale renala. ( tiamina nu se acumuleaza in organism )


Deficitul de vitamina B1, se inregistreaza in cazul testoaselor de Florida hranite unilateral cu peste ( in special peste oceanic ), sau in a caror ratie alimentara sunt incluse cantitati mari de produse congelate. Cauza este reprezentata de prezenta in carnea pestilor si in alimentele congelate, a unei substante numita tiamida ( antivitamina B1 ), care impiedica absortia intestinala a tiaminei, generand astfel carenta vitaminica.

 

Simptome


Manifestarile clinice ale hipovitaminozei nu sunt specifice, constand in :

  • cresterea incetinita sau chiar oprita a exemplarului afectat, in conditiile unei ratii alimentare adecvate si indestulatoare,
  • tulburari de stabilitate si ale inotului,
  • tremuraturi ale musculaturii,
  • paralizii carentele accentuate


Tratament


Alimentele incriminate vor fi scoase din ratia testoasei, concomitent cu suplimentarea acesteia cu  vit. B1. In functie de gravitatea hipovitaminozei, medicul veterinar va decide daca este, sau nu, necesara administrarea parenterala ( intramuscular ) a unor doze de vit. B1 ( 3-5 mg / kg greutate vie ).

 

Nu sunt cunoscute efecte negative asupra sanatatii testoasei de Florida, datorate excesului de vitamina B1.


Carenta vitaminei D / hipovitaminoza D


Importanta vitaminei D, pentru organismul testoasei de Florida, rezida in rolul extrem de important al acesteia in procesele de formare si dezvoltare normala a sistemului osos, al carpacei si plastronului, precum si a tesutului cartilaginos. Sub actiunea vitaminei are loc absortia intestinala a calciului si este favorizata depunerea acestuia la nivelul tesutului osos.

 

Necesarul zilnic de vitamina D pentru testoasa de Florida, variaza in functie de greutatea corporala si varsta, in medie fiind de 40 – 100 UI / kg corp.

 

Cauza carentei in vit.D se regaseste in conditiile inadecvate de intretinere a testoasei de Florida si anume: insuficienta expunere, sau chiar  lipsa de expunere, la radiatiile UV de tip B, naturale sau artificiale.


Simptome


Carenta in vitamina D se manifesta prin scaderea concentratiei calciului in sange, urmata de mobilizarea acestuia de la nivelul oaselor. In consecinta apar demineralizari  osoase, urmate de fracturi spontane  modificari ale aspectului ( carapace deformata, cu aspect de sa ) si ale rezistentei carapacei ( carapace moale ), tremuraturi ale muschilor,

 

Asocierea carentei cu un aport alimentar insuficient de calciu si fosfor, determina agravarea tabloului clinic al afectiunii initiale. 

 

Tratament


Prevenirea aparitiei deficitului de vitamina D impune asigurarea expunerii testosei la actiunea radiatiilor solarea, sau a becurilor UV, in cazul exemplarelor crescute in acvaterarii de interior. Citeste mai mult…


Tratamentul in cazul hipovitaminozei D, consta in administrarea pe cale orala, a unei doze unice de vitamina D3 – 5.000 UI.

 

La fel ca si in cazul vit. A supradozarea vitaminei D,  are efecte negative asupra sanatatii testoasei de Florida. Astfel, hipervitaminoza D determina depuneri fosfo-calcice  in tesuturile moi ( pereti arteriali, la nivelul organelor interne, etc ).


Carenta in vitamina E / Hipovitaminoza E / Yelow fat disease


Bola apare la testoasele de Florida hranite excesiv cu peste, sau  cu produse alimentare bogate in acizi grasi nesaturati.

 

Hipovitaminoza E se manifesta prin simptome nespecifice, cum ar fi:

  • slabire continua, cu reducerea masei musculare, in conditiile mentinerii ratiei alimentare,
  • letargie,
  • cahexie, 
  • in final moartea testoasei afectate.


Tratamentul consta in corectia cat mai rapida a ratiei alimentare.


Prezentarea pricipalelor carente vitaminice si a efectului acestora asupra starii generale de sanatate a testoaselor de Florida, a avut drept scop, constientizarea detinatorilor de astfel de animale de companie, asupra importantei asigurarii unor ratii echilibrate sub raportul principiilor nutritive si suplimentata cu mineralele si vitaminele necesare. De asemenea este bine de stiut ca si excesul  in administrarea unor vitamine ( in pricipal vit.A si D ) poate genera efecte patologice nedorite, de unde si sfatul ca suplimentele vitamino – minerale administrate sa fie destinate special testoaselor, iar administrarea lor sa se faca, dupa consultarea prealabila a unui medic veterinar.

Share Button

Excesul de vitamina A / Hipervitaminoza A la testoasa de Florida

In cazul acestei vitamine liposolubile atat carenta cat si excesul au consecinte nedorite asupra starii de sanatate a testoasei  de Florida.

Cauza este reprezentata in principal, de supradozarea si / sau administrarea excesiva de preparate medicinale cu vitamina A, in scop profilactic, timp indelungat, de catre unii detinatori ai acestor animale de companie.

Administrarea parenterala de produse medicale cu vit. A, trebuie efectuata cu precautie si numai in situatiile in care diagnosticul de hipovitaminoza A este de certitudine. Este bine de stiut ca, exista situatii in care tabloul clinic al manifestarilor carentei de vit. A este asemanator cu cel al excesului de vitamina, iar administrarea de suplimente poate complica si mai mult starea initiala.

Majoritatea produselor comerciale, care contin vit.A, sunt destinate mamiferelor si contin doze  cuprinse intre 100.000 – 500.000 UI / ml, ceea ce face extrem de dificila dozarea lor corecta pentru o testoasa.

Administrarea parenterala repetata de vit. A, in situatiile carentiale,nu este necesara daca s-a realizat si corectia ratiei alimentare care asigura nutritia testoasei de Florida afectate.

Simptome

Excesul de vitamina A se manifesta prin aparitia de de procese degenerative la nivelul epiteliilor de acoperire. Initial exemplarul afectat prezinta o serie de tulburari digestive, respectiv: inapetenta urmata de anorexie, enterita urmata de descarcari diareice, letargie, imobilitate indelungata.  Dupa aproximativ 10 – 15 zile de la debut, tabloul clinic al bolii se complica prin aparitia  de simptome cutanate, respectiv: hemoragii cutanate, necroze locale ale pielii, care conduc in final la detasarea acesteia sub forma de fisii de dimensiuni relativ mari, care  lasa in urma rani sangerande. Leziunile  apar, in principal, la nivelul zonelor cutanate protejate de carapace. De asemenea apar ingrosari ale pielii ( hipercheratoza ), in special la nivelul gatului si a membrelor.

Tratament

In astfel de situatii se impune intreruperea administrarii de suplimente de vitamina A, concomitent cu eliminarea din alimentatia testoasei a elementelor nutritive bogate in aceasta substanta. Restrictia se mentine o perioada de minim 150 zile. In paralel sunt tratate ranile cutanate locale existente, cu scopul de a proteja testoase de infectii bacteriene secundare. Vindecarea leziunilor cutanate este dificila iar procesul de recuperare dureaza intre 4 si 6 luni.

Share Button

Leziuni ale pielii intalnite la testoasa de Florida II

Prezentarea leziunilor cutanate si subcutanate, care pot fi intalnite la testoasa de Florida, continua  cu: necrozele cutanate, arsurile, edemele subcutanate localizate sau generalizate ( anazarca ).

Necroze cutanate

Necroza ( moartea unei celule sau a unui tesut ) tesutului cutanat nu este o afectiune in sine ci rezultatul evolutiei dermatitelor, al arsurilor de natura termica sau chimica sau al tumorilor. Aceasta leziune poate fi intalnita si in cazul bolilor care conduc la afectarea vaselor sanguine subcutanate precum si in cazul degeraturilor datorate expunerii testoasei la temperaturi scazute ( sub 0° C ).

Aceste leziuni, cu intindere si  profunzime variabila, constituie adevarate “ porti de intrare “ pentru agentii patogeni sau potentiali patogeni, aerobi dar mai ales anaerobi, care pot determina infectii locale sau sistemice ( septicemie )

Tratamentul acestor leziuni implica interventia chirurgicala.

Arsuri

In cazul testoaselor de Florida crescute in captivitate ca animale de companie, aparitia arsurilor se datoreaza, de cele mai multe ori, neglijentei detinatorilor. Aceste leziuni pot fi clasificate, in functie de cauza in:

  • arsuri termice – apar ca rezultat al amplasarii incorecte ( prea aproape de corpul testoasei ) a sursei de caldura a acvaterariului, sau al ancorarii neglijente a acesteia,
  • arsuri chimice – determinate in principal de substantele dezinfectante folosite la curatarea acvaterariului si neindepartate in totalitate,
  • arsuri electrice – care apar in urma electrocutarii testoasei datorita spargerii accidentale a incalzitorului apei din acvaterariu.

Caracteristic reptilelor ( implicit testoaselor ) este faptul ca si arsurile aparent minore pot genera leziuni grave, intrucat rana initiala, determinata de actiunea agentului vulnerant, este rapid contaminata de germenii bacterieni ( aerobi sau anaerobi ) prezenti in mod obisnuit in mediul acvaterariului sau pe pielea testoasei.

Indiferent de natura arsurii, aceasta va fi irigata din abundenta si repetat cu ser fiziologic. Dupa curatirea si aseptizarea ranii aceasta va fi acoperita cu un pansament steril, autoadeziv ( de preferinta transparent ), pentru a evita suprainfectiile.

Edemele si anazarca

Edemul reprezinta tumefierea tesutului subcutanat, urmare a acumularii de lichide la nivelul acestuia. Anazarca constituie edematierea generalizata a tesutului conjunctiv subcutanat.

Ele apar ca rezultat al evolutiei unor boli cu afectare sistemica, cum ar fi: bolile cardiovasculare, renale sau hepatice

Tabloul clinic este dominat de tumefierea generalizata a corpului testoasei. Tesuturile afectate par a se revarsa de sub carapace, iar tumefactia pastreaza urma degetului, in cazul in care este apasata. La nivelul membrelor pot sa apara crevase ( crapaturi ale pielii ) din care se scurge un lichid seros.

Medicul veterinar va stabili diagnosticul de anazarca pe baza examenului clinic al testoasei afectate.

Nu exista un tratament eficace al acestei afectiuni, moartea survenind la cateva luni de la aparitia primelor simptome.

Share Button

Boli bacteriene la testoasa de Florida – Septicemia

Septicemia este o infectie sistemica de natura bacteriana, grava, care poate afecta orice testoasa ( reptila ) ale carei mecanisme imunitare de aparare sunt compromise. In consecinta, orice factor exo- sau endogen, care  afecteaza functionarea sistemului imunitar al testoasei, poate constitui cauza declansarii manifestarilor clinice ale acestei boli. Astfel:

  • apa murdara a acvaterariului, cu o incarcatura masiva de germeni bacterieni;
  • lipsa unui sistem eficient de filtrare a apei ;
  • mentinerea pentru o perioada lunga de timp a testoasei intr-un mediu al carui temperatura este mai mica decat limita inferioara a zonei de comfort termic ( 20 – 23°C ), dar mai mare decat temperatura la care reptila intra in hibernare;
  • conditiile de igiena deficitare;
  • prezenta unor rani deschise netratate sau tratate superficial, sunt cele mai frecvente cauze ale aparitiei septicemiei.

De asemenea septicemia poate sa apara secundar unor afectiuni acute sau cronice netratate sau care evoluaza asimptomatic si astfel trec neobservate de detinatorul animalului.

Agentii cauzali ( etiologici ) ai declansarii infectiei sunt reprezentati de bacterii, in general Gram negative, cel mai frecvent apartinand genurilor: Klebsiella, Aeromonas, Pseudomonas.

Tabloul clinic

Perioda de incubatie are o durata variabila de la o ora pana la cateva zile. In general boala evoluaza prin simptome nespecifice, care insa privite in ansamblu semnalizeaza declinul rapid si dramatic, a starii generale de sanatate a animalului afectat. In principiu afectiunea evoluaza sub 3 forme, respectiv: 

  • Forma septicemica, cu o evolutie fulminanta, soldata de cele mai multe ori cu moartea exemplarului afectat in mai putin de 24 h. Datorita rapiditatii evolutiei, singurele simptome care pot fi observate sunt pete rosiatice ( datorate stazei sangvine sau a hemoragiilor ) prezente la nivelul carapacei dar mai ales ale plastronului.
  • Forma pulmonara, caracterizata prin dificultati respiratorii ( respiretie dispneica, cu gatul intins excesiv, in pozitie ortopneica, gura larg deschisa, si eforturi vizibile pentru a respira ), inot eratic, cu corpul aplecat intr-o parte. Gura larg deschisa permite observarea coloratiei cianotice a mucoasei bucale, care, alaturi de secretiile nazale abundente uni sau bilaterale, completeaza tabloul clinic al formei pulmonare. Forma pulmonara evoluaza timp de 5-6 zile si are un prognostic grav spre rezervat, intrucat animalul poate muri sau boala trece in forma cronica caracterizata prin scaderi semnificative in greutate ( emacierea organismului ) si deshidratare.
  • Forma digestiva, este caracterizata printr-o evolutie cronica, care se intinde pe durata a 5-6 saptamani. In aceasta forma se inregistreaza inapetenta, anorexie, descarcari diareice abundente  insotite de deshidratare accentuata, stari letargice cu perioade lungi de imobilitate. Este posibila si aparitia de pete rosiatice la nivelul carapacei si plastronului, precum si de escare ( zone de necroza ) pericloacal si periarticular. Uneori tabloul clinic al formei digestive se complica cu simptome de stomatita ( inflamatii ale mucoasei bucale ).

Diagnostic

Medicul veterinar va stabili diagnosticul de septicemie pe baza semnelor clinice si a rezultatelor izolarii si cultivarii germenilor din sange. De multe ori diagnosticul de certitudine survine tardiv pe baza examenului anatomo – patologic.

Tratament

In cazul septicemiei, tratamentul consta in administrarea sustinuta ( intravenos sau intramuscular ) de antibiotice cu spectru larg de actiune, in combinatii si doze stabilite de medicul veterinar.

Pe toata durata tratamentului, testoasa afectata va fi indepartata din mediul infectat, fiind gazduita intr-un tanc uscat, cu temperatura mediului intre 32 – 35 grade. Pentru a evita pericolul deshidratarii, reptila va fi introdusa zilnic intr-un tanc cu apa curata, cu un ph usor acid Ph = 2,6 – 3 si cu temperatura crescuta in jurul valori de 30°C, unde va fi mentinuta cca 1 – 2 ore.

Terapia cu medicamentoasa trebuie insotita cu cea de sustinere prin reechilibrare hidroelectrolitica si administrare parenterala de lichide nutritive si suplimente vitaminice, care contin vit. A, D3, C si E.

Share Button

Aspecte generale in patologia testoaselor de Florida

Bolile care afecteaza testoasele de Florida, crescute ca animale de companie, au drept cauza comuna, in proportie de 87%,  conditii de intretinere neadecvate si / sau greseli in  alimentatia reptilei. Procentul ridicat de imbolnaviri in care sunt implicate elementele mentionate anterior, reprezinta cea mai buna ilustrare al impactului major, pe care il au conditiile de crestere si intretinere, respectiv alimentatia, asupra starii de sanatate a animalelor de companie in general.

Un acvaterariu corect dimensionat, cu apa curata, filtrata permanent, temperatura in limitele zonei de comfort termic (  23 – 25°C  ), asigurarea iluminarii si a radiatiilor UV ( de tip A si B ) precum si o alimentatie cat mai variata, completata in permanenta cu suplimente minerale si vitaminice ( in principal Ca, Ph, vit. A, D, E si K ), sunt esentiale in scaderea semnificativa a riscului de imbolnaviri al acestor animale de companie. 

Patologia testoaselor cu tample rosii include boli infectioase cu etiologie virala, bacteriana sau micotica, infestatii parazitare, boli de nutritie, de metabolism, afectiuni ale organelor interne, ale carapacei si plastronului, boli ale ochilor si urechilor. Totodata testoasele pot suferi traumatisme cu etiologie diversa, rani, hemoragii ( interne sau externe ), intoxicatii, etc.

Suspiciunea ca testoasa de Florida aflata in ingrijire este bolnava impune cateva actiuni cu caracter general, din partea detinatorului:

  • Cresterea temperaturii mediului acvatic de la 25°C  la  28°C, respectiv a aerului din zona de uscat  de la 32°C la 38° C. Fiind animale poichiloterme ( cu sange rece ), testoasele tind sa aiba temperatura corpului apropiata de cea a mediului inconjurator. Intrucat procesele metabolice si mai ales mecanismele imunitare au un maxim de eficienta la temperaturi crescute ale corpului, este evident ca prin aceste modificari ale constantelor termice ale  mediului acvatic si terestru, sunt favorizate mecanismele imunitare de aparare impotriva agentilor patogeni.
  • Inlocuirea in totalitate a volumului de apa din mediul acvatic si asigurarea unei eficiente crescute a filtrarii acesteia. Daca testoasa suferinda prezinta dificultati in a inota, inaltimea coloanei de apa va fi redusa la minim ( pentru a preveni inecul ) si se va asigura posibilitatea ca animalul sa poate iesi cu usurinta pe uscat.
  • Mentinerea hidratarii reptilei ( in cazul in care animalul refuza sa intre in mediul acvatic ) este un aspect foarte important in managementul actiunilor intreprinse de detinatorul unei testoase cu simptome de boala.
  • Asigurarea unei alimentatii echilibrate si cat mai variate vine sa completeze ansamblul actiunilor care ar trebui intreprinse de detinatorul unei testoase posibil bolnave.

Daca, cu toate ameliorarile microclimatului si a alimentatiei testoasei, starea acesteia nu se imbunatateste in cateva zile, se impune un  consult medical veterinar.

Tratarea cu succes a unei testoase de Florida bolnave implica un diagnostic corect si o schema de tratament adecvata. Este vital ca detinatorul testoasei bolnave sa apaleze la un medic veterinar si sa nu incerce sa se substituie acestuia pe baza informatiilor culese din surse mai mult sau mai putin informate. Este salutara dorinta acestuia de a se implica in procesul de insanatosire a animalului preferat, dar interpretarea simptomelor care contureaza tabloul clinic al unei afectiuni si conduc la stabilirea unui diagnostic, necesita experienta si cunostintele unui medic veterinar.

Share Button