Tag Archives: boli testoase

reprezentativ 18

Boli parazitare la testoasa de Florida – Ectoparazitozele

Infestarile cu ectoparaziti ( paraziti externi ) a testoaselor de Florida crescute in captivitate sunt  rare, in cazul celor crescute in acvaterarii de interior si relativ frecvente la testoasele gazduite in spatii deschise ( gradini, iazuri artificiale, etc ).

La fel ca si in cazul altor vertebrate, prezenta pe tegument sau in tesutul subcutanat de oua, forme larvare sau adulte de paraziti din diferite specii, afecteaza animalul datorita actiunii spoliatoare ( specii cu mod de hranire hematofag ), mecanice ( microleziunile pielii rezultate in urma fixarii sau hranirii parazitului constituie porti de intrare pentru infectii bacteriene patogene ), sau pot constitui “ carausi “ ( vectori ) pentru diferite infectii virale sau bacteriene.

Testoasele de Florida pot fi parazitate de acarieni ( pureci sau capuse ), lipitori ( Hirudo medicinalis ), forme larvare de acantocephali ( forma larvara in migratie se poate localiza in tesutul subcutanat, formand nodului vizibili ), muste ( responsabile de miazele cutanate de la nivelul cloacei,  coada, marginile carapacei, etc.)

Locurile predilecte de fixare a acestor paraziti sunt situate la nivelul narinelor, unghiul extern al ochilor, axile, baza cozii, pericloacal, marginile carapacei.

Simptome

Tabloul clinic al unei infestatii cu paraziti externi se concretizeaza in:

  • leziuni cutanate,
  • anemie,
  • letargie, adinamie,
  • suprainfectii,
  • perturbarea naparlirii,
  • deshidratare,
  • uneori chiar septicemie.

In cazul acestor parazitoze, gravitatea simptomelor nu este data neaparat de gradul infestatiei, motiv pentru care chiar si identificarea unui singur parazit trebuie tratata cu toata seriozitatea.

Diagnostic

Medicul veterinar va fixa diagnosticul in urma identificarii parazitului

Tratament

Preventia si combaterea ectoparazitilor este mai importanta si mai putin costisitoare decat tratamentul in sine si este mai usor de efectuat.

In acest scop se urmareste:

  • mentinerea igienei acvaterariului,
  • dezinfectia / dezinsectia acestuia odata sau de doua ori pe luna,
  • tratarea tuturor leziunilor cutanate aparute la exemplarul de testoasa gazduit,
  • administrarea larvelor de muste in hrana testoaselor, va fi realizata in cantitati limitate, cele in exces fiind rapid indepartate.

Tratarea testoasei va fi realizata cu substante antiparazitare adecvate ( pirethrine, piretroide, diclorfos, etc. ). Reamintim avertismentul dat in legatura cu utilizarea ivermectinei: produsele antiparazitare care au ca substanta activa ivermectina, sunt extrem de toxice pentru testoase, motiv pentru care nu vor fi utilizate sub nici o forma in schema de tratament.

Share Button
reprezentativ 16

Boli parazitare la testoasa de Florida I

Varietatea de organisme parazitare, care afecteaza testoasele este relativ redus comparativ cu numarul celor cele care pot infesta alte specii de reptile, pasari sau mamifere. Majoritatea acestora sunt benigne, relatia lor cu organismul gazda fiind mai mult de comensalism decat de parazitism. Ele devin patogene in conditiile scaderii eficientei mecanismelor imunitare ( rezultat al conditiilor improprii de intretinere, greseli de alimentatie, urmare a unor afectiuni acute sau cronice netratate sau tratate necorespunzator ). Evident alaturi de aceste specii parazite oportuniste exista si specii endo- sau ectoparazite a caror prezenta este urmata de manifestari clinice severe si care pot conduce la moartea exemplarului parazitat, in lipsa unui tratament adecvat.

Orice discutie legata de bolile parazitare ale testoaselor trebuie precedata de un avertisment privitor la tratamentul unei astfel de afectiuni: produsele antiparazitare care au ca substanta activa ivermectina, sunt extrem de toxice pentru testoase, motiv pentru care nu vor fi utilizate sub nici o forma in schema de tratament.

In continuare vor fi prezentate succint cele mai frecvente parazitoze in care sunt implicati endoparaziti unicelulari:

Hexamitiaza

Agentul etiologic al acestei parazitoze, este un protozoar flagelat, Hexamita parva, prezent in mod obisnuit in flora intestinala a testoaselor acvatice si terestre.

In conditiile scaderii mecanismelor imunitare de autoaparare, determinate de situatiile mentionate anterior, hexamitele prolifereaza intens la nivelul intestinului subtire, trec in sange si se raspandesc in intreg organismul stabilindu-se cu predilectie la nivelul rinichilor, vezicii urinare si a ficatului. Manifestarile clinice apar dupa o perioada de incubatie variabila, care in unele cazuri se intinde si pe o perioada de 8 ani.

Simptome

Parazitoza se manifesta prin simptome nespecifice:

  • slabire progresiva,
  • letargie, apatie,
  • descarcari diareice frecvente,
  • urina vascoasa si depuneri fosfo-calcice in tesutul subcutanat, urmare a afectarii rinichilor.

Diagnostic

Pe baza identificarii la microscop a hexamitelor, intr-un frotiu din cloaca. ( examen coprologic )

Tratament

Testoasa afectata va fi mentinuta timp de 2 – 3 saptamani in apa cu Dimetridazol. Inaltimea coloanei de apa va fi cu putin mai mare decat inaltimea in punctul cel mai inalt  al carapacei.

O atentie deosebita va fi acordata restabilirii conditiilor adecvate de intretinere, igiena si alimentatie.

Amebiaza / Entamoebioza

Boala parazitara este produsa de o serie de specii din genul Amoeba, cel mai frecvent fiind identificata Entamoeba invadens.

In conditii obisnuite, aceasta specie face parte din flora intestinala normala a testoaselor, unde se hraneste cu bacterii si resturi acestora. Multiplicarea excesiva, datorata unor conditii stresante care scad rezistanta organismului animal, conduc la aparitia unor manifestarilor clinice de boala.

Simptome

Manifestarile clinice ale amebiazei se concretizeaza prin:

  • initial inapetenta urmata de anorexie,
  • stare letargica,
  • scadere marcanta in greutate ( emaciere ) datorata deglutitiei ingreunate,
  • voma,
  • descarcari diareice frecvente, cu fecale de consistenta gelatinoasa si urat mirositoare.

Boala poate evolua asimptomatic timp indelungat, insa dupa aparitia diareei, evolutia afectiunii este grava, moartea exemplarului afectat survenind la cateva saptamani, in lipsa unui tratament adecvat.

Diagnostic

Medicul veterinar va stabili diagnosticul in urma examenului microscopic al unui frotiu din fecalele testoasei afectate.

Tratament

Restabilirea conditiilor normale de intretinere, igiena si alimentatie

Tratamentul medicamentos cu Metronidazol,administrat oral, in doze de  100 – 150 mg / kg corp / zi, timp de 4 – 6 zile consecutiv.

Trichomonoza

Boala apare la testoasele slabite, tinute in conditii precare de igiena si alimentatie. Agentul etiologic este un protozoar flagelat, apartinand genului Trichomonas, identificat la nivelul intestinului gros al testoaselor

Simptome

Sfectiunea evoluaza asimptomatic in cazul infestatiilor slabe. In cazul unor infestatii masive, tabloul clinic cuprinde urmatoarele simptome:

  • inapetenta urmata de anorexie,
  • emacierea organismului,
  • descarcari diareice abundente cu miros fetid.

Diagnostic

Medicul veterinar va stabili diagnosticul pe baza examenului coprologic.

Tratament

Metronidazol 160mg / kg corp / zi, timp de 3 – 4 zile

Balantidioza

In cele mai multe cazuri aceasta parazitoza evoluaza in asociere cu alte afectiuni ( protozooze, bacterioze ). Agentul etiologic Balantidium coli se dezvolta la nivelul intestinului gros, iar infestatia evoluaza cu tulburari digestive, insotite de cele mai multe ori cu descarcari diareice cu fecale sanguinolente.

Coccidioze ( Eimerioza / Cryptospridioza )

In momentul actual se cunosc aprox. 30 de specii de coccidii care pot parazita testoasele amfibii, marine sau terestre. De cele mai multe ori infestatia este asimptomatica. Totusi in cazul unor infestatii masive pot sa apara simptome de slabiciune musculara,letargie, afectarea ficatului si / sau a rinichilor.

In concluzie: endoparazitozele cu organisme unicelulare ( protozoare ) au ca factor declansator conditiile precare de intretinere si igiena, greseli in alimentatia testoasei. Metronidazolul folosit in terapie, afecteaza intreaga flora intestinala, astfel ca la sfarsitul tratamentului este obligatorie reinsamantarea intestinului testoasei prin administrare de probiotice sau a unei cantitati mici de fecale provenind de la o testoasa sanatoasa.

Continuare…

Share Button
testoasa reprezentativ 2

Simptome de boala la testoasa de Florida – III

Simptome localizate la nivelul capului, ochilor si urechilor

Infamatia laterala a capului

Poate fi intalnita in otite sau in guta

Pleoape umflate ( edemul ploapelor ) / Blefarospasmul

Indica:

  • Prezenta unei infectii oculare cu etiologie bacteriana ( ex. infectii cu Chlamydia, Mycoplasma ), micotica sau virala;
  • Cheratite;  Conjunctivite; 
  • Infectii retroorbitale ( zona situata in spatele globului ocular );
  • Corpi straini la nivelul globului ocular; 
  • Edeme generalizate;
  • Hiperplazia conjunctivei;
  • Hipovitaminoza A.

Ochi adanciti in orbita

Simptom prezent in majoritatea afectiunilor cu evolutie acuta dar mai ales cronica si la testoasele casectice, infometate sau anorexice.

Leziuni la nivelul corneei

Pot fi consecinta unor:

  • Traumatisme mecanice sau chimice care intereseaza globul ocular;
  • Cheratite;
  • Infectii bacteriene, virale sau micotice; 
  • Traumatisme datorate frigului in perioada hibernarii.

Cecitatea / testoasa nu vede

Acest simptom poate fi prezent in cazul:

  • Traumatismelor datorate frigului ( inghet );
  • In boli metabolice ; 
  • Hipovitaminoza A;
  • Datorita hiperplaziei conjunctivei; 
  • Intoxicatii grave;
  • Cheratite sau conjunctivite; 
  • Infectii oculare sau retroorbitale;
  • Corpi straini;
  • Traumatisme craniene sau afectiuni ale sistemului nervos central.

Secretii oculare in exces

Apar in:

  • Infectii oculare cu etiologie diversa;
  • Cheratite;
  • Conjunctivite;
  • Panoftalmii de natura hemoragica sau traumatica

Simptome gastrointestinale

Mucoasa bucala de culoare rosie, congestionata

  • Infectii cauzate de virusuri, bacterii sau fungi;
  • Afectiuni metabolice ( ex. Hiperuremia consecinta a blocajului renal );
  • Boli de nutritie ( ex. Hipovitaminoza A sau C );
  • Traumatisme mecanice datorate alimentelor ingerate;
  • Iritarea mucoasei cu substante chimice prezente in apa sau in alimentele ingerate.

Edemul faringian

De cele mai mult ori apare secundar stomatitelor ( virale , bacteriene sau micotice  ) si indica o agravare a starii de boala.

Voma

Regurgitarea alimentelor ingerate este prezenta in afectiuni precum:

  • Stomatita, faringita, esofagita;
  • Prezenta de corpi straini la nivelul faringelui sau esofagului; 
  • Gastrite cu etiologie diversa;
  • Infestatii parazitare ;
  • Stari toxice; 
  • Septicemie;
  • Manipularea brutala a testoasei la scurt timp dupa ce a fost alimentata.

Diareea

Materiile fecale se amesteca la nivel cloacal cu produsii de excretie ai rinichilor.  Fecalele  eliminate de testoasa, in conditii normale, au o consistenta crescuta si o culoare inchisa ( neagra chiar ). Descarcarea de fecale lichide, urat mirositoare ( diarea ) apare in:

  • Alimentatie inadecvata;
  • Intoleranta alimentara;
  • Parazitism intestinal;
  • Afectiuni ale intestinului subtire sau gros ( enterite, colite );
  • Stari toxice;
  • Septicemie;
  • In urma tratamentului prelungit cu antibiotice;
  • Igiena deficitara a acvaterariului;

Suspendarea defecarii

In mod curent testoasele de Florida elimina zilnic, cantitati relativ mari de produsi de excretie. Suspendarea eliminarii materiilor fecale este un simptom intalnit in:

  • Boli metabolice ( ex. Hipocalcemie );
  • Hepatopatii;
  • Constipatie ;
  • Obstructie  gastrica sau intestinala;
  • Afectiuni ale maduvei spinarii; 
  • Conditii improprii de cazare ( spatiu redus, care determina inactivitatea reptilei;
  • Infometare;
  • Anorexie.

Prezenta unei mase carnoase la nivel cloacal

Apare in cazul prolapsului penian sau al celui cloacal

Prezenta sangelui la nivel cloacal

Prezenta sangelui la nivelul cloacei indica:

  • Un posibil traumatism local;
  • Infectii cloacale;
  • Infestatii parazitare;
  • Afectiuni intestinale sau ale colonului; 
  • Distocii.

Incapacitatea testoasei de a se scufunda

In conditii normale, testoasa de Florida nu are dificultati in a se scufunda la orice adancime. Este posibil ca in urma modificarii bruste a alimentatiei, sau a hranirii testoasei cu alimente bogate in carbohidrati, sa rezulte, la nivelul tractului digestiv, in urma proceselor de fermentatie, o cantitate mare de gaz . Gazul acumulat  creaza dificultati la scufundarea in mediul acvatic, pana la a impiedica testoasa sa se scufunde. Acumularea de gaz poate sa apara si in urma obstructiilor intestinale, a constipatiei.

Continuare…

 

 

Share Button