Tag Archives: dermatite canine

Pielea si blana la caine – o imagine de ansamblu II

Foliculii pilosi

Aceste structuri pot fi definite, ca invaginatii ale stratului superficial ( epiderm ) al pielii, in stratul profund ( derm ), avand rolul de a sintetiza si de a asigura suportul pentru firele de par. Fiecare folicul pilos este impartit in trei segmente distincte:

  • bulbul pilos – segmentul profund,
  • istmul – portiunea intermediara, intre bulb si nivelul la care se deschide canalul excretor al glandei sebacee,
  • infundibulum – prin care foliculul se deschide la suprafata pielii

Fiecare folicul are asociat un muschi ridicator al firului de par, o glanda sudoripara si una sebacee, impreuna formand unitatea foliculara.

Pielea cainelui adult prezinta o particularitate, in sensul ca  foliculii pilosi prezinta un bulb  si un istm propriu, dar proemina la suprafata pielii printr-un infundibulum comun cu al altor foliculi ( folicul pilos compus ). Puii nou nascuti si cateii juniori pana la varsta de 3 – 4 luni, prezinta foliculi pilosi simpli, in sensul ca fiecare fir de par are atat un bulb si un istm propriu cat si un infundibulum propriu ( similar foliculilor pilosi din pielea cailor, sau chiar a omului ).

Numarul firelor de par, care ies la suprafata prin intermediul acestei structuri comune, variaza intre 2 si 15. Densitatea medie a firelor de par din blana cainelui este cuprinsa intre 1000 si 9000 de fire /  cm2, care pornesc de la nivelul a 100 pana la 600 foliculi pilosi compusi / cm2.  Repartitia acestora pe suprafata pielii nu este uniforma, existand zone corporale cu o densitate foliculara mai mare. Raportat la suprafata cutanata, foliculii pilosi sunt orientati sub un unghi 30 – 60 grade, fata de verticala.

Fiecare folicul compus prezinta, central, un fir de par primar, inconjurat de pana la 5 fire intermediare si de aproximativ 20 fire de par secundare

Firul de par prezinta o portiune libera, vizibila la suprafata pielii ( tija ) si un segment situat in profunzime ( radacina ), care se termina prin bulbul pilos. Structural este alcatuit dintr-o coloana de celule cheratinizate, foarte aderente, dispuse concentric pe mai multe straturi:

  • medulara ( partea interna  a firului de par )
  • cortexul
  • cuticula 
  • epicuticula.

Exista mai multe tipuri de fire de par, care intra in componenta blanii la caine, fiecare cu rolul sau in ansamblul functiilor indeplinite de aceasta structura:

  • firele de par primare – sunt groase ( 80 – 140 µm diametru ), rigide. Sunt dispuse pe intreaga suprafata a pielii, avand rolul de a asigura protectia organismului animal impotriva intemperiilor. Totodata, firele de par primare sunt cele care asigura culoarea blanii;
  • firele de par intermediare – sunt mai subtiri ( 30 – 70 µm ), mai suple ( comparativ ce cele primare ), rasucite moderat. Datorita orientarii diferite, aceste fire au rolul de a asigura stratul protector termic al individului canin. Acest tip de par lipseste in cazul cainilor cu blana lunga si fina ( ex. in blana exemplarelor de Yorkshire toy );
  • firele de par secundare – sunt fine, suple rasucite si formeaza, la baza blanii, stratul protector responsabil cu mentinerea constanta a temperaturii corporale.

La nivelul fetei si a botului, cainii prezinta un numar redus de fire de par specializate, cunoscute sub denumirea de peri sinusali ( popular mustati ). Aceste fire de par se afla intr-o legatura stransa cu o serie de receptori  ( corpusculii Pacini ) si indeplinesc un rol important in asigurarea sensibilitatii tactile.

Continuare…

Share Button

Pielea si blana la caine – o imagine de ansamblu – I

Privita in ansamblu, pielea nu este doar o simpla structura anatomica, care separa mediul intern al organismului de cel extern. Este un organ cu o structura complexa si cu o serie de functii, care ii confera un rol esential in supravietuirea individuala in interactiunea cu mediul inconjurator. Totodata pielea si blana reprezinta un indicator major al starii de sanatate si de intretinere a organismului animal.

Tegumentul acopera intreaga suprafata a corpului, iar la nivelul orificiilor naturale se continua cu mucoasele aparente ( ex. mucoasa bucala ). Suprafetele cutanate ale urechilor, pleoapelor, buzelor, perinitelor plantare si unghiile, au o serie de functii specializate, ceea ce le confera o structura diferita de a pielii prezente pe restul suprafetelor corporale.

Grosimea pielii la caine este medie, cu valori cuprinse intre 0,1 si 0,5 mm. Ea nu este constanta la nivelul intregii suprafete cutanate, anumite regiuni corporale ( partile laterale, regiunea dorsala si extremitatea proximala a membrelor ) avand o piele  cu o grosime mai mare, comparativ cu cea, care acopera  regiunea ventrala ( torace, abdomen ) a corpului si extremitatea distala a membrelor. Totodata acest parametru fizic  prezinta variatii mari in functie de rasa si de starea generala de sanatate a cainelui.

Structural pielea prezinta trei elemente constituiente majore:

  • Epidermul – stratul extern, superficial al pielii, cu o grosime cuprinsa intre 0,1 si 0,5 mm, mai mare la nivelul zonelor cutanate neacoperite de par ( trufa, cuzineti palmari si plantari ).  Este format din 3 -5 straturi celulare acoperite la exterior de stratul cornos, a carui grosime variaza intre 5 si 20 µm, iar la nivelul cuzinetilor plantari poate ajunge la 1500 µm. Epidermul nu contine vase de sange si este separat de stratul urmator al pielii prin membrana bazala.
  • Dermul – stratul intermediar al tegumentului, reprezinta aproximativ 85 % din grosimea acestuia, avand o structura complexa, care include o retea bogata de fibre ( elastice, reticulate si de colagen ), vase de sange si limfatice, nervi, fibre musculare si celule. Structura dermului nu este uniforma pe toata intinderea suprafetei cutanate, existand diferente semnificative, atat ca prezenta a elementelor structurale mentionate cat si ca densitate a acestora, intre diferitele segmente corporale.
  • Hipodermul – stratul profund al pielii, format din fibre de colagen si elastice, celule conjunctive si matricea extracelulara ( tesut conjunctiv lax ). Celulele conjunctive din profunzimea acestui strat se incarca cu grasimi si formeaza, in final, tesutul adipos al pielii cu rol esential in protectia organismului impotriva temperaturilor scazute ale mediului inconjurator si de atenuare a socurilor mecanice.

Pielea este un organ cu o vascularizatie extrem de bogata, care confirma rolul esential al acesteia in mecanismele de termoreglare si hemodinamice ale organismului animal.

De asemenea suprafata tegumentara este bogat inervata, cu rol esential in receptionarea si transmiterea spre centru a informatiilor de la  receptorii tactili, termici si durerosi, raspanditi in grosimea acesteia.

Continuare…

Share Button