Tag Archives: toxinfectii alimentare

Salmoneloza testoaselor de Florida

Intrucat marea majoritate ( daca nu toate ) a exemplarelor de testoase de Florida crescute in captivitate sunt purtatoare sanatoase de germeni de Salmonella, se poate afirma ca salmoneloza este o boala de purtator, ale carei manifestari clinice sunt declansate de scaderea eficacitatii mecanismelor imunitare de aparare a organismului.

In consecinta, aparitia salmonelozei este cauzata, in principal, de conditiile necorespunzatoare de intretinere ( apa murdara, temperatura scazuta, lipsa mediului terestru unde testoasa se poate usca si incalzi, etc ), igiena si alimemtatie.

Tabloul clinic al infectiei este caracterizat prin simptome de enterita, pneumonie sau septicemie. Exista si cazuri in care semnele de natura digestiva si respiratorie se manifesta simultan la acelasi exemplar afectat.

Simptomele de natura digestiva constau in:

  • inapetenta, anorexie,
  • descarcari diareice abundente,
  • stare letargica
  • indiferenta la stimuli din mediu, 
  • adinamie.

Simptomele respiratorii se concretizeaza in:

  • dificultati respiratorii,respiratie dispneica, cu gura intredeschisa sau larg deschisa si gatul intins excesiv in pozitie ortopneica.
  • dificultati de inot, in apa corpul testoasei este inclinat vizibil intr-o parte.

Stabilirea diagnosticului sa realizeaza pe seama  examenului clinic la care se adauga se adauga rezultatele izolarii germenilor din fecale sau sange.

Tratamentul exemplatelor afectate consta in administrarea pe cale orala de antibiotice in combinatii si doze ce urmeaza a fi stabilite de medicul veterinar. Cu scop informativ, sunt prezentate cateva din antibioticele folosite in tratarea salmonelozei la  testoasa de Florida:

  • tetraciclina, 10_15 mg / kgc / zi, timp de 6-8 zile,
  • oxitetraciclina, 100 mg / kgc / zi, 6-8 zile,
  • ampicilina, 250 mg / animal / zi, divizat in 2 administrari a cate 125 mg, 6-8 zile.

Pe toata perioada tratamentului este recomandata folosirea unei solutii de 0,4% sulfaquinoxalina in apa din bazin.

Totodata hrana testoasei va fi suplimentata cu vitaminele A, D3, C si E in vederea sustinerii organismului animal.

Share Button

Prevenirea contaminarilor cu Salmonella spp. a detinatorilor de reptile

Nu orice interactiune a omului cu reptila are ca rezultat contaminarea detinatorului cu Salmonella spp. In fapt infectia este, de cele mai multe ori, rezultatul unor erori in mentinerea constanta a igienei si a unui microclimat adecvat la care se adauga scapari accidentale in igiena personala.

Masurile preventive prezentate in continuare au rolul de a limita drastic posibilitatea transmiterii germenilor Salmonella intre reptila si detinatorul acesteia.

  • Copii sub 5 ani, femeile insarcinate, bolnavii cronici, varstnicii si persoanele cu un sistem imunitar afectat, ar trebui sa evite contactul direct cu reptilele. Daca se ia in considerarea probabilitatea, deloc neglijabila, a transmiterii indirecte ( prin alimente, apa sau obiectele din mediu contaminate accidental ), este recomandabila orientarea persoanelor din categoriile de risc spre alte specii de animale de companie, cu un risc de contaminare redus sau mai usor de controlat.
  • Copii cu varsta sub 5 ani nu ar trebui sa detina ca animal de companie o testoasa de Florida sau orice alta reptila, iar pentru cei peste 5 ani  interactiunea lor cu aceste animale ar trebui supravegheata de un adult. Motivul acestei restrictii rezida in comportamentul copiilor la aceasta varsta, cand au tendinta de a duce la gura tot ce prind in mana sau isi tin degetul in cavitatea bucala. Daca si testoasa este de dimensiuni mici ( diametrul carapacei 4 – 5 cm ), usor de luat in mana, riscul contaminarii creste exponential.
  • Manipularea testoaselor ( a reptilelor in general ) trebuie urmata obligatoriu de spalarea energica, cu sapun antibacterian, a mainilor. Limpezirea mainilor sub jetul de apa nu este suficienta pentru a indeparta germenii de Salmonella spp. De altfel mainile ar trebui spalate ori de cate ori vin in contact cu animalul de companie sau cu habitatul si accesoriile acestuia.
  • In cazul prezentei unor solutii de continuitate ( rani ) la nivelul pielii mainilor este recomandata folosirea manusilor de protectie din cauciuc la manipularea reptilelor,, datorita posibilitatii transmiterii transcutanate a salmonellei Folosirea manusilor de protectie este obligatorie in cazul operatiilor de igienizare a terariului, schimbarea apei din acvaterariu, dezinfectii, etc.
  • Evitarea consumului de alimente, bauturi sau tigari in timp ce se interactioneaza cu reptila sau se igienizeaza habitatul acesteia, reduce semnificativ riscul imbolnavirii cu Salmonella.
  • Decizia de a lasa reptila sa circule libera prin casa este optiunea personala a fiecarui detinator. Totusi in astfel de situatii, este de preferat limitarea deplasarii acestor animale de companie in locuri legate de depozitarea, prepararea sau consumul alimentelor. De asemenea este recomandabila evitarea deplasarilor acestora in baie, unde exista pericolul contaminarii obiectelor de igiena personala.
  • Accesoriile destinate curatirii si igienizarii terariului / acvaterariului, trebuie sa fie complet separate de cele destinate curateniei in casa.
  • Se va evita pe cat posibil spalarea terariului / acvaterariului in cada sau chiuveta folosita de detinator sau de membrii familiei acestuia. Daca acest aspect nu este posibil, spalarea habitatelor trebuie sa fie insotita obligatoriu de dezinfectia riguroasa a obiectelor sanitare folosite, prin utilizarea din abundenta a substantelor  dezinfectante cu efect bactericid,.
  • Reptilele, care au nevoie, vor fi spalate in tancuri destinate exclusiv acestui scop, dezinfectia acestora dupa utilizare fiind obligatorie.
  • Trebuie evitat cu strictete contactul accidental al mainilor cu gura sau ochii, dupa  atingerea reptilelor, a habitatului si al accesoriilor acestuia, fara ca mainile sa fie spalate in prealabil. Contaminarea directa este oricand posibila.
  • Chiar daca, din prea multa dragoste, uneori detinatorii isi saruta animalele de companie, in cazul reptilelor acest gest ar trebui reprimat, datorita posibilitatii de contaminare directa cu germeni Salmonella spp.
  • Se va evita amplasarea terariului / acvaterariului in bucatarie sau in apropierea locurilor in care se depoziteaza, prepara sau se consuma alimente.
  • In acvaterariile prevazute cu sisteme performante de filtrare a apei, incarcatura cu germeni a apei este mult redusa, in consecinta, si riscul de contaminare a detinatorului sau a mediului inconjurator.

Evident  profilaxia si preventia  infectiilor umane cu Salmonela  cuprind si alte masuri, decat cele prezentate anterior, care se refera strict la situatia detinerii, ca animale de companie a reptilelor.

Din cele prezentate anterior se poate trage concluzia ca detinerea, ca animal de companie, a unei reptile nu prezinta un risc de imbolnavire mai mare decat in cazul detinerii altor specii de animale, cu conditia respectarii unor masuri de igiena a casei si personale, cele mai multe  cu caracter general.

Share Button

Riscul major al infectiei cu Salmonella spp. la detinatorii de reptile

Posibilitatea contaminarii detinatorului unei testoase de Florida cu germeni de Salmonella  provenind de la aceasta, reprezinta unul din riscurile majore ale interactiunii cu acest animal de companie. Din fericire, respectarea unor masuri minime de igiena personala ( cele mai multe avand o aplicabilitate generala ) reduc drastic riscul de imbolnavire.

Riscul crescut de contaminare cu Salmonella spp. este prezent si in cazul celorlalte reptile crescute in captivitate: serpi, soparle, amfibieni, intrucat la majoritatea exemplarelor, germenul a fost identificat ca fiind o componenta naturala a faunei intestinale ( purtatori sanatosi de Salmonella ).

Manifestarile clinice ale imbolnavirilor cu acest germen sunt relativ rar intalnite in cazul testoaselor ( sau al celorlalte reptile ) crescute ca animale de companie. Ele apar de regula pe fondul scaderii eficientei mecanismelor imunitare, urmare a conditiilor improprii de intretinere, igiena si alimentatie ale reptilei.

Impactul potential major  al acestui germen asupra sanatatii detinatorului unei reptile, impun orientarea discutiei la prezentarea posibilitatilor de contaminare, a grupelor de risc expuse unor infectii grave, a simptomelor infectiei cu Salmonella si in principal ale modalitatilor de prevenire

Genul Salmonella cuprinde bacterii Gram – negative cu aspect cilindric ( bacilar  sau cocobacilar ), majoritatea mobile, necapsulate, nesporulate, localizate la nivelul intestinului subtire atat la om cat si la animale.

Salmonelozele sunt catalogate ca fiind printre cele mai frecvente boli infectioase inregistrate la om, datorita prezentei aproape constante, in mediu, a germenilor implicati, al rezistentei mari al acestora in mediul ambiant precum si al usurintei cu care aceste bacterii pot contamina exemplare din specii diferite, inclusiv omul.

Rezervorul principal de germeni este reprezentat de animale domestice sau salbatice, rozatoare, pasari, reptile ( bolnave sau purtatori sanatosi ). In cazul reptilelor crescute in captivitate au fost izolate un numar de aproximativ 200 de serotipuri diferite de germeni Salmonella, cele mai importante din punct de vedere patogenetic fiind: S. Typhimurium, S. regent, S. marina, S. yoff, etc.

Incercarile unor cercetatori de a obtine exemplare de testoase de Florida libere de Salmonella au fost soldate cu esecuri. Totodata, tratarea reptilelor cu antibiotice, in vederea eliminarii germenilor, au avut ca unic rezultat, obtinerea unor linii de germeni cu  rezistenta crescuta la antibiotice.

Eliminarea germenilor in mediul exterior se realizeaza prin intermediul materiilor fecale descarcate de reptila. Testoasele crescute in conditii de microclimat si igiena deficitare, cu un sistem imunitar tarat, poate determina o contaminare masiva, cu Salmonella, a mediului inconjurator ( intre 1000 si 1 mil. de germeni / l apa )

Ajunsi in mediul exterior, germenii de Salmonella isi pastreaza virulenta o perioada de timp de ordinul saptamanilor sau lunilor, manifestand o rezistenta crescuta la conditiile de mediu. Astfel aceste bacterii rezista:

  • in apa cateva luni,
  • in alimente intre intre 10 si 180 zile,
  • in pulberea de oua germenii si-au pastrat viabilitatea si dupa 4 ani. 

Totusi germenii sunt sensibili la temperaturi ridicate, fiind distrusi in 20 de minute la 60° C, respectiv in 5 minute la 100°C. Dezinfectantele uzuale ii distrug in decurs de 30 – 50 minute.

Germenii de Salmonella patrund in organismul uman, de cele mai multe ori, pe cale digestiva, rar transcutanat.

  • Calea indirecta, reptila → aliment / apa → om, este cel mai frecvent implicata in procesul de transmitere al infectiei. Prezenta Salmonellei in apa sau alimente nu modifica, de regula, gustul sau mirosul acestora.
  • Calea directa de contaminare, reptila → om, este mai frecventa in cazul crescatorilor de reptile si a copiilor mici,care  lasati nesupravegheati cu o testoasa de mici dimensiuni ( pui sau tineret sub 1 an ), pot sa o duca la gura. Acesta este si motivul pentru care in SUA este interzisa comercializarea testoaselor cu un diametru al carapacei mai mic de 10 cm.

Declansarea infectiei este conditionata nu numai de patrunderea germenilor de Salmonella in organism, ci de prezenta acestora la nivelul intestinului subtire. Majoritatea germenilor patrunsi pe cale orala, sunt distrusi la nivelul stomacului sub actiunea aciditatii sucului gastric. Exista insa si bacterii care scapa actiunii cide a sucului gastric ( in special in cazul unor contaminari masive ) si ajung la nivelul intestinului subtire. S-a estimat ca este necesara prezenta in intestin a unui numar de aprox. 10 germeni pentru a determina aparitia manifestarilor clinice ale infectiei.

Nu toate tipurile de Salmonella au aceeasi patogenitate pentru om. Unele serotipuri ( ex. S. anatum ) produc infectii usoare, asimptomatice, in timp ce altele ( ex. S. typhimurium ) pot provoca imbolnaviri grave ( septicemii ).

Gravitatea simptomelor din tabloul clinic al infectiilor cu Salmonella spp. sunt in stransa legatura nu numai cu serotipul si doza infectanta, dar si cu rezistenta si reactivitatea organismului uman afectat. Astfel persoanele sanatoase, cu un sistem imunitar puternic, fac infectii usoare, uneori chiar asimptomatice, iar recuperarea este rapida si completa. Copii sub 5 ani ( cu un sistem imunitar imatur ), varstnicii, femeile insarcinate, bolnavii cronici sau persoanele cu un sistem imunitar afectat ( purtatori de HIV, diabetici, aflati sub tratament cu chimioterapice, etc. ), constituie grupe de risc, care pot dezvolta afectiuni grave in cazul contaminarii cu aceste bacterii.

Simptome

Primele simptome apar dupa o perioada de incubatie cuprinsa intre 12 si 72 ore. Infectia poate evolua sub mai multe forme, respectiv: gastoenterice ( cel mai frecvent ), febre enterice, septicemice sau ca infectii locale.

Evolutia formei gastroenterice se caracterizeaza prin prin febra, frisoane, tulburari digestive insotite de descarcari diareice abundente ( uneori sanguinolente ), varsaturi, crampe abdominale, deshidratare. Simptomele persista un interval de timp cuprins intre 4 si 7 zile, dupa care, majoritatea persoanelor infectate isi revin fara a fi nevoie de vreun tratament. Exista insa si cazuri, aparute de regula in cazul persoanelor aflate in grupele de risc mentionate, in care severitatea simptomelor ( diaree profuza, deshidratare accentuata ) impun spitalizarea de urgenta, iar recuperarea dupa boala este lunga si anevoioasa.

Diagnostic

Stabilirea diagnosticului se bazeaza pe datele clinice si epidemiologice la care se adauga rezultatele examenelor de laborator.

Continuare…

 

Share Button